De ce a respins Curtea Constituțională sesizarea lui Ilie Bolojan cu privire la potențialul conflict dintre Guvern și Instanța Supremă. Ce argumente au invocat judecătorii. Reacția Înaltei Curți: „Statul de drept este imun la conjuncturi politice”
Judecătorii Curții Constituționale (CCR) au respins miercuri, 7 octombrie, ca neîntemiată, sesizarea depusă de Ilie Bolojan pentru soluţionarea potențialului conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) cu privire la plata salariilor restante ale magistraților. Premierul demis susținea că Instanța Supremă și-ar fi depășit atribuțiile constituționale prin impunerea unor alocări bugetare în valoare de aproape 5 miliarde de lei, întrucât stabilirea bugetului sau a rectificărilor intră doar în atribuțiile Executivului și Legislativului. Totuși, CCR nu a dat curs argumentului invocat de liderul liberalilor și a respins ca nefondată cererea de soluționare.
Cum justifică judecătorii CCR decizia de a respinge ca neîntemeiată sesizarea făcută de Ilie Bolojan
Judecătorii Curții Constituționale au explicat faptul că atribuția prevăzută de articolul 146, litera e) din Constituția României nu poate fi folosită drept cale de atac împotriva unor hotărâri judecătorești și nici nu poate transforma Curtea Constituțională într-o instanță de control judiciar.
Totodată, CCR a mai precizat că nu are competența de a cenzura sau de reforma hotărârile judecătorești, prin trimitere inclusiv la jurisprudența sa anterioară, conform Deciziei nr. 988 din 1 octombrie 2008.
Sesizarea prim-ministrului interimar a vizat demersurile ÎCCJ prin care Guvernul și Ministerul Finanțelor au fost obligate să achite restanțele salariale ale magistraților, a căror valoare se ridică la suma de aproximativ 4,8 miliarde de lei.
Bolojan spunea că Instanța Supremă și-ar fi depășit atribuțiile constituționale prin impunerea unor alocări bugetare, întrucât stabilirea bugetului și a rectificărilor bugetare reprezintă atribuții exclusive ale Executivului și Legislativului.
Pe de altă parte, ÎCCJ a solicitat plata drepturilor salariale restante rezultate în urma unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. Anterior, Curtea de Apel București admisese acțiunea Înaltei Curți și obligase Guvernul și Ministerul Finanțelor să achite sumele restante.
„Guvernul nu a indicat nicio competență constituțională pe care Înalta Curte și-ar fi însușit-o și nicio atribuție a Executivului a cărei exercitare să fi fost împiedicată”
La scurt timp după pronunțarea deciziei, reprezentanții Înaltei Curți au emis un comunicat intitulat „STATUL DE DREPT ESTE IMUN LA CONJUNCTURI POLITICE” care subliniază faptul că argumentele invocate de Instanța Supremă referitoare la faptul că nu este vorba de niciun conflict de natură juridică au fost validate de judecătorii CCR.
„Curtea Constituțională a confirmat argumentele susținute de Înalta Curte: nu a existat niciun conflict juridic de natură constituțională. Guvernul nu a indicat nicio competență constituțională pe care Înalta Curte și-ar fi însușit-o și nicio atribuție a Executivului a cărei exercitare să fi fost împiedicată. Nu a existat nici blocaj instituțional.
În realitate, sesizarea a pus în discuție dreptul de acces la instanță a unei categorii profesionale, magistrații. Un litigiu pierdut nu devine conflict constituțional, iar CCR nu poate fi transformată într-o cale de atac împotriva hotărârilor instanțelor. Soluția pronunțată reafirmă o regulă esențială a statului de drept: hotărârile judecătorești se respectă, nu se contestă pe calea unui conflict constituțional”, au transmis reprezentanții ÎCCJ.
Decizia judecătorilor CCR este definitivă și general obligatorie. Argumentele vor fi expuse integral în motivarea deciziei, care urmează să fie publicată în Monitorul Oficial.