Ilie Bolojan, învins în lupta cu Instanța Supremă pe salariile restante ale magistraților în valoare de aproape 5 miliarde de lei. CCR respinge ca neîntemeiată sesizarea premierului demis

Judecătorii Curții Constituționale (CCR) au respins miercuri, 7 octombrie, ca neîntemiată, sesizarea depusă de premierul demis Ilie Bolojan cu privire la soluţionarea potențialului conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ). Este vorba despre plata restanţelor salariale ale magistraţilor. Șase dintre cei nouă judecători CCR au dat dreptate Instanței Supreme în privința alocării fondurilor pentru plata drepturilor salariale restante din Justiție și au respins cererea lui Bolojan ca neîntemeiată.

COMUNICAT Comunicat | Destiny Park, la 4 ani de la deschidere: aproape un milion de vizitatori și un nou parc la Iași

14:13

REACȚIE Ponta denunță „ipocrizia useristă” în scandalul ambasadoarei SUA în Grecia

14:08

 Loading ...

Înalta Curte câștiga lupta cu Ilie Bolojan pe salariile restante ale magistraților / Judecătorii au respins sesizarea premierului demis

Sesizarea prim-ministrului interimar a vizat demersurile ÎCCJ prin care Guvernul și Ministerul Finanțelor au fost obligate să achite restanțele salariale ale magistraților, a căror valoare se ridică la suma de aproximativ 4,8 miliarde de lei.

Bolojan spunea că Instanța Supremă și-ar fi depășit atribuțiile constituționale prin impunerea unor alocări bugetare, întrucât stabilirea bugetului și a rectificărilor bugetare reprezintă atribuții exclusive ale Executivului și Legislativului.

Pe de altă parte, ÎCCJ a solicitat plata drepturilor salariale restante rezultate în urma unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. Anterior, Curtea de Apel București admisese acțiunea Înaltei Curți și obligase Guvernul și Ministerul Finanțelor să achite sumele restante.

Astfel, prin respingerea sesizării făcute de Ilie Bolojan, judecătorii CCR nu au dat curs argumentului Guvernului cu privire la existența unui posibil conflictul constituțional invocat. În paralel, Instanța Supremă urma să se pronunțe în procesul privind plata efectivă a drepturilor salariale restante, după mai multe amânări ale deciziei.