Ce conțin MICII care se vând în piețele din București. Ce mănânci, de fapt
Mersul la piață la final de săptămână este un obicei pe care îl au foarte mulți români. În București, cumpărăturile din weekend vin însoțite, uneori, și de un popas de câteva minute la taraba cu mici, din colț, cum o găsim în multe astfel de zone. Dar, oare, știu românii ce conțin, de fapt, micii care se vând în piețele din București?
Gândul a deslușit misterul, cel puțin în Piața „Progresul”, și vă poate prezenta care sunt ingredientele folosite la rețeta de mici.
Ce conțin micii vânduți la „Progresul”
Piața „Progresul”, una dintre cele mai moderne hale agroalimentare din Capitală, este luată cu asalt în fiecare zi de bucureșteni veniți la cumpărături. Iar în weekend, aglomerația este peste măsură.
Micul este, de departe, campionul produselor preferate de români, dar puțini știu ce conține cu adevărat. În teorie, micul ar trebui să aibă în componența sa doar carne, sare și condimente, dar nu este chiar așa.
Mulți producători au început să folosească înlocuitori proteici, precum soia sau emulsie de șorici.
La „Progresul”, eticheta ne arată în detaliu ce conțin micii de acolo: carne de porc și vită (origine CE, RO), apă, fibre vegetale, agent de afânare (bicarbonat), sare, condimente, antioxidant (acid ascorbic), zaharuri (dextroză, sirop de glucoză), conservant (acetat de sodiu), arome și colorant natural (suc de sfeclă).
Cu alte cuvinte, vedem că micul românesc a ajuns să fie adus în pas cu vremurile.
Avertisment de la Institutul de Cercetări Alimentare
„Micul corect trebuie să fie făcut din 100% carne, nu din înlocuitori proteici, cum ar fi soia şi emulsie de şorici. De exemplu, micul nostru conţine 40 la sută carne de porc, 30 la sută carne de vită, 15 la sută slănină şi 15 la sută carne de oaie, care e foarte importantă pentru textură şi gust”, spune managerul unui restaurant într-o declarație pentru Antena 1.
„Sunt germeni vii în produs, de ordinul zecilor de milioane într-un singur gram. Avem câteva sute de Escherichia coli. E.coli este, de obicei, provenită din lipsa de igienă. Pot proveni din apa uzată din secţie, de pe mâinile angajaţilor care nu s-au spălat pe mâini”, a precizat Alexandru Cîrîc, director al Institutului de Cercetări Alimentare (ICA), după ce a efectuat o serie de verificări.
La o analiză de laborator s-a descoperit că, în loc de carne, producătorii de mici au folosit zgârciuri. Și foarte multă apă, ca să atârne micul la cântar.
CITEȘTE ȘI: