Ce este „efectul EINSTEIN”. Experimentul care ar putea rescrie legile timpului: ceasuri atomice în spațiu

Agenția Spațială Europeană lansează o misiune revoluționară care va testa modul în care gravitația influențează scurgerea timpului, exact cum a prezis Albert Einstein acum mai bine de un secol.

Timpul nu curge la fel peste tot în Univers, susține teoria lui Einstein.

Ce vrea să demonstreze ESA

Deși pare contraintuitivă, această idee a fost demonstrată de Einstein în 1915, prin teoria relativității generale.

Pentru a verifica acest fenomen, cunoscut drept „efectul Einstein”, cât mai precis posibil, Agenția Spațială Europeană (ESA) va trimite ceasuri atomice ultra-performante pe orbită, unde diferențele temporale devin sesizabile.

Misiunea, denumită ACES (Atomic Clock Ensemble in Space), este programată să fie lansată luni, 21 aprilie, la bordul unei rachete SpaceX Falcon 9, din Cape Canaveral, SUA. După ce va ajunge la Stația Spațială Internațională (ISS), un braț robotic va monta sistemul de ceasuri atomice în exteriorul stației, unde va rămâne activ pentru o perioadă de 30 de luni.

Scopul proiectului este să măsoare cu o precizie fără precedent modul în care gravitația afectează trecerea timpului – un efect care, deși real, este invizibil la scară umană. Pe scurt, cu cât ești mai departe de un obiect masiv (ca Pământul), cu atât timpul trece mai repede.

„Timpul este prezent în toate ecuațiile fizicii și este esențial pentru tehnologia modernă – de la calculatoare la sistemele GPS”, a explicat Simon Weinberg, coordonatorul misiunii ACES, într-o conferință de presă organizată înaintea lansării.

Cum funcționează efectul Einstein în viața reală?

Pe Pământ, diferențele sunt extrem de mici. De exemplu, timpul trece mai repede în vârful Turnului Eiffel decât la baza lui, dar cu o fracțiune atât de minusculă încât este imposibil de perceput. În schimb, în spațiu, acest fenomen devine măsurabil.

Ceasurile atomice de la bordul sateliților GPS avansează cu aproximativ 40 de microsecunde pe zi față de cele aflate la sol. Fără corectarea acestei diferențe, sistemele de navigație ar deveni inexacte. Prin ACES, ESA vrea să îmbunătățească precizia acestor măsurători până la două zecimale și să verifice dacă observațiile se aliniază cu predicțiile relativității generale.

Pe lângă testarea unei teorii fundamentale, datele colectate de ACES ar putea contribui la noi descoperiri în fizica fundamentală, poate chiar la identificarea unor anomalii care să indice existența unor fenomene încă necunoscute.

În plus, tehnologia dezvoltată pentru ACES va putea fi folosită în viitor pentru rețele globale de ceasuri ultra-sincronizate, utile în comunicații, navigație și chiar cercetare spațială interstelară.

CITEȘTE ȘI:

La 4 ani, inclusă în MENSA. Cine este fetița cu un IQ comparabil cu al lui Einstein

Cei 5 oameni care vor provoca SFÂRȘITUL LUMII. Un matematician a aflat când și cum va avea loc Apocalipsa, de fapt