Ce s-ar întâmpla în București în cazul unei vijelii atât de agresive ca la Sinaia? „Ar fi o catastrofă, cu oameni în pericol și pagube uriașe”
Vijelia de la Sinaia de zilele trecute, care a făcut prăpăd în stațiunea prahoveană, a fost un fenomen meteorologic extrem care s-a produs din cauza schimbărilor bruște de temperatură, iar vântul a prins viteze de peste 70 de kilometri la oră. Specialiști în meteorologie spun că astfel de fenomene pot avea loc oriunde în țară, iar unul dintre orașele cele mai vulnerabile în fața acestor vijelii atât de agresive este Bucureștiul, care are zeci de mii de copaci foarte șubrezi și care nu sunt toaletați. La această situație se adaugă și clădirile vechi, cu acoperișuri precare, dar și extrem de multe panouri publicitare lăsate de izbeliște și care se mai țin în două șuruburi. Ca atare, „o vijelie ca cea de la Sinaia ar fi un dezastru pentru București”, spun specialiști în administrație.
„Astfel de fenomene, precum cel de la Sinaia, se pot întâmpla oriunde în țara noastră având în vedere contextul sinoptic și ingredientele specifice necesare pentru producerea unor astfel de manifestări. Vorbim de două mase de aer termice cu caractere foarte diferite. O masă de aer foarte caldă, înlocuită de o masă de aer foarte rece. În acest context, vorbim de viteze care pot să treacă de 70-80 de kilometri pe oră. Dar am avut zilele trecute în vest, în Timiș, la Banloc, viteze mult mai mari, care au depășit 100 de kilometri pe oră”, a declarat pentru Gândul Elena Mateescu, director general al Administrației Naționale de Meteorologie (ANM).
În București, pericolul cel mai mare în fața unei vijelii atât de agresive este reprezentant de arborii bătrâni. Mulți dintre ei abia mai stau „în picioare”.
„În București sunt zeci de mii de copaci care nu sunt toaletați”
„În București sunt zeci de mii de copaci care nu sunt toaletați. Iar în această perioadă sunt plini de vegetație și de multe ori cad singuri, de la greutate. O vijelie ca cea din Sinaia ar însemna o adevărată catastrofă. Pe lângă faptul că am asista la pagube extrem de mari, riscul ca oamenii să fie în pericol este deosebit de mare. De foarte mulți ani, Direcția de Mediu din Primăria Capitalei nu a dat avize de toaletare pentru primăriile de sector, astfel că s-a ajuns în situația în care mulți copaci cad din senisn, fără să bată vântul”, a declarat pentru Gândul Sorin Chiriță, specialist în administrație, fost city-manager al Capitalei.
Potrivit lui Sorin Chiriță, un alt pericol în București este dat și de acoperișurile multor clădiri.
„Pe de altă parte, Bucureștiul are mii de clădiri vechi, cu acoperișuri precare, ce se pot desprinde la vânt puternic. O altă problemă este reprezentată și de antenele GSM montate pe blocuri, pentru că nu se știe cât de bine sunt ancorate”, mai spune Sorin Chiriță.
Ștefan Dumitrașcu, arhitect-șef al Sectorului 3: „Sunt probleme mari și cu panourile publicitare”
La rândul său, Ștefan Dumitrașcu, arhitect-șef al Sectorului 3 în prezent și fost arhitect-șef al Capitalei spune că toaletarea copacilor trebuie să fie o urgență pentru administrația actuală.
„Toaletarea copacilor trebuie să fie o urgență în București. Este incredibil ca în 2025, într-o capitală europeană, să vedem copaci căzuți pe străzi, prin parcuri. O vijelie ca cea de la Sinaia, atât de agresivă, ar fi un dezastru pentru București. Și nu doar din punct de vedere al arborilor. Sunt probleme mari și cu mobilierul urban, dar mai ales din cauza panourilor publicitare, multe dintre ele lăsate de izbeliște”, explică Ștefan Dumitrașcu.
Arhitectul-șef al Sectorului 3 mai spune că de la an la an, Bucureștiul suferă tot mai mult din cauza vremii extreme.
„Capitala este un oraș meteodependent. Bucureștiul are probleme când e frig, pentru că nu este căldură. Are probleme când e gheață, când e caniculă, când ninge, sau când bate vântul. Nu așa funcționează un oraș stabil. Nu am mai pomenit astfel de situații. Am văzut vijelii și la Budapesta, de exemplu, dar nu se rup copacii”, conchide Ștefan Dumitrașcu.
Bucureștiul se transformă într-o mică „Veneție” când plouă torențial
Bucureștiul și-a arătat recent slăbiciunile și în ceea ce privește căderile masive de apă. Luna trecută, orașul a devenit un fel de „Veneție” a Estului, după o ploaie torențială.
„În luna iunie, Capitala a depășit media multianuală de precipitații, în condițiile în care luna iunie a fost cea mai secetoasă lună la nivel național din istoria măsurătorilor meteorologice. În orașele mari există și situația insulei de căldură urbană, care poate să potențeze manifestări cu un grad de intensitate mult mai agresiv”, mai spune Elena Mateescu, director ANM.
O furtună foarte puternică a avut loc zilele trecute la Sinaia, acolo unde zeci de mașini au fost distruse de copacii smulți de vânt.
Primăria Sinaia a transmis pe pagina de Facebook că rafalele de vânt au depășit 100 km/h. Au smuls acoperișuri, printre care și cel al Gării Sinaia, care a fost aruncat peste DN1.
Zeci de copaci au fost doborâți, iar mai multe străzi au fost inundate. Circulația a fost blocată atât pe DN1, cât și pe Magistrala CFR 300 (București–Brașov).
Fenomenele extreme, alimentate de încălzirea globală
Cum explică specialiștii climatologi furtuna de la Sinaia:
„La înlocuirea aerului foarte cald cu un transport de aer mai rece, adus de modificarea circulației atmosferice de pe continentul european, s-au produs condiții de instabilitate în atmosferă, deasupra țării noastre, ce au favorizat generarea de furtuni, cu manifestări cu atât mai severe cu cât contrastul termic a fost mai mare. Frontul rece a traversat România de la vest la est și a generat furtuni, unele organizate în structuri ce au potențat manifestările furtunilor individuale. În funcție și de factorii locali, impacturile au fost foarte severe. Până la urmă, ca tipologie, furtunile de vară nu sunt ceva neobișnuit în România. Dar aceste furtuni, mai ales cele organizate în structuri care amplifică efectele componentelor sale, precum cea de la Sinaia, sunt neobișnuite prin intensitatea la care ajung. Creșterea intensității fenomenelor extreme, fie că vorbim de valuri de căldură sau sisteme organizate de furtuni este alimentată de încălzirea globală”, a explicat pentru Gândul, Roxana Bojariu, climatolog în cadrul Administrației Naționale de Meteorologie (ANM).
Potrivit specialistei, o astfel de furtună a avut loc la Timișoara în 2017, atunci când cinci persoane au murit în timpul vijeliei.
„Astfel de furtuni pot să se dezvolte și în zona Bucureștiului, oriunde se întrunesc condițiile de instabilitate care să organizeze furtunile în sisteme de o intensitate mare. Un astfel de fenomen a avut loc și la Timișoara, în 2017, de altfel. Pe fondul încălzirii globale, fenomene extreme devin mai frecvente, mai intense și impacturile sunt din ce în ce mai mari, având în vedere și expunerea crescută, prin urbanizarea extinsă”, mai explică Roxana Bojariu.
RECOMANDĂRILE AUTORULUI: