Clujul este invadat de purici de zăpadă. Viețuitoarele care apar tot timpul anului

Clujul a fost asaltat în plină iarnă de purici de zăpadă. Mii de puncte negre au fost văzute pe trunchiurile copacilor și în zăpada din Pădurea Făget, situată la marginea orașului Cluj-Napoca. Este vorba despre organisme minuscule care din cauza contrastului puternic cu albul din zăpadă se pot observa mult mai ușor.

„Acești purici sunt de fapt colembole, niște nevertebrate de dimensiuni mici, au un apendice care facilitează deplasarea prin salt și de aici ușoara confuzie. Aceste colembole apar pe toată perioada anului”, a explicat Teodora Florian, profesor doctor, pentru Servus Cluj, citată de Libertatea.

Specialiștii mai spun că acești „purici” nu sunt purici adevărați. Ei sunt, de fapt, colembole, care se înrudesc cu insectele și în mod normal trăiesc în sol, sub frunziș, în mușchi sau în stratul superficial de pământ.

De ce apar iarna pe copaci și în zăpadă

Aceste mici vietăți sunt prezente pe tot parcursul anului, dar doar iarna devin mai vizibile. Motivul este unul simplu: culoarea închisă contrastează puternic cu zăpada albă. Umiditatea ridicată, temperaturile moderate și solul bogat sunt cele care le pot determina să iasă la suprafață.

Cel mai des apar pe scoarța copacilor, în crăpături, pe mușchi sau pe lemnul umed. Ele caută zone umbrite și umede și se hrănesc cu resturi vegetale, alge microscopice, mucegai și ciuperci care cresc pe scoarță în mod natural.

Specialiștii explică că termenul „purici de zăpadă” este unul popular și se referă la mai multe specii de colembole. Cele observate pe copacii și zăpada din Cluj aparțin acestui grup, fără a fi neapărat vorba de o singură specie identificată precis. De exemplu, Isotoma saltans este o specie de colembol adaptată la frig, care apare frecvent pe zăpadă în perioadele de dezgheț.

„Nu afectează și nu atacă oamenii, nici măcar nu pătrund în habitatul uman. Din contră, sunt o specie utilă fiindcă ajută la descompunerea resturilor vegetale, iar prezența lor indică un sol fertil”, a mai explicat prof. dr. Teodora Florian. Prin activitatea lor, colembolele contribuie la descompunerea materiei organice și la sănătatea ecosistemului forestier.