Criza despre care nu se vorbește. Un specialist explică de ce au „explodat” prețurile la metale: „Pentru producția telefoanelor e nevoie de aur, argint, crom, wolfram, cobalt”

Publicat: 27 05. 2022, 11:56
Telurul este relativ rar și este de obicei întâlnit în combinație cu alte elemente, precum aurul / Foto: Mediafax

Criza economică pe care o străbatem după pandemie, dar și în contextul războiului din țara vecină, este deja vizibilă cel puțin în Europa. Însă prea puțin se vorbește despre criza metalelor, sau a prețurilor la metale, care sunt într-o continuă creștere și care au influență inclusiv asupra prețurilor din energie.

Subiectul prețurilor la alimente este intens dezbătut în toate mediile și e firesc, fiind primul lucru care ne afectează direct, pe fiecare dintre noi. De asemenea, a fost o întreagă nebunie atunci când au crescut prețurile la energie și ne-au fost afectat buzunarele direct. În spatele acestor creșteri de prețuri stau multe necunoscute. Una dintre acestea însă este scoasă la lumină de către un profesor universitar, specialist în minerit. El spune că prețurile metalelor care au crescut constant, în special de când UE a închis majoritatea minelor, a contribuit substanțial, însă este un detaliu prea puțin discutat.

Cerere tot mai mare, producție tot mai mică

Dr. ing. Ioan Bud, prof. univ. la UTCN Cluj Napoca, Centrul Universitar Nord Baia Mare, spune că necesarul de metale este într-o continuă creştere, în toată lumea. Interesant este că doar în Europa a scăzut producția, în timp ce pe celelalte continente a crescut constant.

„Comunitatea Europeană este dependentă de aceste resurse şi plăteşte din ce în ce mai mult. Situaţia este critică şi se va accentua la fel ca în cazul energiei”, spune el, apoi exemplifică prin nişte cifre.

„Producţia minieră mondială a crescut an de an de la 11,3 miliarde tone în 2000, la 17,9 în 2019, însă în Europa producţia a scăzut cu 27,9%, în timp ce în Australia a crescut cu 144,7% şi în America de Nord cu 23,2%. Producţia mondială de nichel a crescut cu 140,1%, iar producţia de minereu de fier cu 154,1%, explicând necesarul de dezvoltare”, arată el.

Mineritul în Europa, închis masiv în timp ce cererile și prețurile creșteau

Potrivit profesorului universitar, în Europa, doar ţările nordice au mai dezvoltat mineritul în ultimii ani, în timp ce restul Europei a închis tot ce însemna exploatări miniere.

„Toate ţările care sunt conştiente de direcţia în care se îndreaptă viitorul şi-au făcut o strategie. În Europa, doar Finlanda, Suedia şi Norvegia, dar în spcial Finlanda şi Suedia au fost cele mai vizionare. Când noi puneam problema să închidem mineritul şi Europa aborda ideea aceasta – să nu fim exploatatori de materie primă, ci să o cumpărăm de la alţii – ei nu au fost de acord şi au dezvoltat o strategie”, explică profesorul, specialist în minerit.

Potrivit lui, România a închis minele de cupru atunci când prețul era în creștere. De asemenea, și nevoia de cupru era în creștere, însă doar țările care mai aveau exploatări au beneficiat de asta.

„La cupru, au analizat ce s-a întâmplat în ultima sută de ani. Au constatat că mărirea populaţiei a dus la creşterea necesarului de cupru. A crescut populaţia, a crescut necesarul de cupru. Dar, la un moment dat a fost un ecart prea mare. Creşterea necesarului de cupru a fost mult mai mare decât creşterea populaţiei şi s-au întrebat: de ce? Şi au ajuns la concluzia că gradul de urbanizare duce la creşterea necesarului de cupru”, mai spune el.

Producția de mașini electrice și telefoane mobile necesită metale

Urbanizarea, dar și producția de mașini electrice sau telefoane mobile au contribuit la creșterea necesarului de metale, astfel că acestea au început să aibă prețuri din ce în ce mai mari.

„Autovehiculele cu norme stricte de poluare, cele hibride, electrice, au nevoie de metale pentru catalizatori: platină, paladiu, rodiu etc; pentru baterii: litiu, cobalt, pământuri rare etc; pentru semiconductori: galiu, telur etc; pentru ecrane, inclusiv pentru telefoane: sunt necesare 17 elemente chimice precum indiu, lantan, terbiu, disprosiu, europiu etc”, mai explică profesorul universitar.

Pe de altă parte, mai arată el, pentru producția telefoanelor mobile este nevoie de metale rare. „Au nevoie de aur, argint, crom, wolfram, cobalt  – metale care vin şi din Africa, unde se realizează o exploatare rudimentară şi cu consecinţe dramatice pentru sănătate şi mediu. Pentru aurul dintr-un telefon este nevoie de 7 kg de minereu, pentru cupru 1 kg, iar lista poate continua”, mai spune el.

Potrivit specialistului, prețurile la metale au crescut în ultima perioadă foarte mult, în ultimii doi ani însă, au atins cotele cele mai înalte.

Potrivit datelor pe care le-a prezentat, la litiu, paladiu, praseodim sau galiu a crescut prețul de peste trei ori; la disprosiu de peste cinci ori, iar la neodim sau terbiu, de peste șapte ori. Preţul telurului a crescut şi variat de 6–7 ori din 2017 până în ianuarie 2022.