Cum se produc cutremurele și de ce Vrancea este un epicentru important. Cutremurele din Gorj, din 2023, au arătat că pericolul nu vine doar din Vrancea

Publicat: 18 11. 2026, 09:19
sursă foto: Infp

România este una dintre țările europene expuse riscului seismic, iar zona Vrancea reprezintă principala sursă a cutremurelor puternice care pot afecta suprafețe întinse ale țării.

Principala sursă a cutremurelor puternice din România este zona seismică Vrancea, situată la curbura Carpaților Orientali, în apropierea județelor Vrancea, Buzău și Covasna. Această regiune are o particularitate geologică importantă: produce cutremure la adâncimi intermediare, în general între 60 și 200 de kilometri. Spre deosebire de seismele superficiale, care pot provoca distrugeri importante în apropierea epicentrului, cutremurele don zona Vrancea pot fi resimțite pe suprafețe foarte întinse.

Activitatea tectonică din regiune este legată de structura profundă a scoarței terestre și de procesele geodinamice care au loc la contactul unor unități tectonice.

Însă, România are și alte regiuni cu activitate seismică: Făgăraș-Câmpulung, Banat, Crișana-Maramureș, Dobrogea și zona Gorj, notează tvrinfo.ro.

Cutremurele din Gorj, în 2023. Două seisme puternice în numai 24 de ore

Pe 13 februarie, un cutremur cu magnitudinea locală de 5,2 s-a produs în Oltenia, în apropiere de Târgu Jiu. A doua zi, pe 14 februarie, regiunea a fost zguduită de un seism și mai puternic, cu magnitudinea locală de 5,7.

Cutremurele au fost resimțite în mai multe județe și au provocat fisuri în clădiri, desprinderi de materiale de construcție și alte pagube. Cele două evenimente au fost urmate de numeroase replici, unele suficient de puternice pentru a fi resimțite de populație.

Într-o analiză publicată în aprilie 2023, INCDFP arăta că, după primul cutremur, în regiune fuseseră înregistrate aproximativ 2.150 de evenimente seismice, dintre care 36 aveau magnitudini locale de cel puțin 3.

Activitatea intensă a determinat cercetătorii să reevalueze caracteristicile seismice ale regiunii Olteniei și ale Carpaților Meridionali.

De ce cutremurele din Gorj au fost diferite de cele din Vrancea

Principala diferență dintre cele două regiuni este adâncimea la care se produc seismele. În Vrancea, cele mai importante cutremure sunt de adâncime intermediară, în timp ce evenimentele din Gorj, din februarie 2023, au fost cutremure crustale, produse la adâncimi relativ mici.

Seismele superficiale pot provoca mișcări intense ale solului în apropierea epicentrului, chiar dacă magnitudinea lor este mai redusă decât cea a unui mare cutremur vrâncean.

De aceea, un seism cu magnitudinea 5 sau 6, produs la mică adâncime, poate provoca avarii importante în localitățile apropiate.

Cum se produc cutremurele. Ce se întâmplă în interiorul Pământului

Scoarța terestră este fragmentată în plăci tectonice care se deplasează foarte lent, cu viteze de ordinul centimetrilor pe an. În anumite zone, aceste plăci sau blocuri de roci se comprimă, se îndepărtează ori alunecă unele față de altele. Mișcările produc tensiuni în interiorul rocilor, iar energia se acumulează treptat.

Atunci când tensiunile depășesc rezistența rocilor sau forța de frecare de-a lungul unei falii, se produce o rupere ori o deplasare bruscă. Energia eliberată se propagă sub forma undelor seismice, care ajung la suprafață și provoacă mișcarea solului.

Locul din interiorul Pământului unde începe ruperea se numește hipocentru sau focar seismic, iar punctul de la suprafață situat vertical deasupra acestuia este epicentrul.

Cum acționăm în caz de cutremur

  • Rămânem calmi, fără a intra în panică și ajutăm oamenii să se liniștească
  • Dacă suntem afară, trebuie să rămânem departe de clădiri și să ne ferim de tencuieli, cărămizi, coșuri, parapete, cornișe și geamuri, deoarece aceste elemente pot adesea să se prăbușească în stradă.
  • Ne așezăm lângă un perete structural rezistent dacă suntem în interior și ne abținem de la ferestre.
  • Ne adăpostim sub o grindă solidă, un birou și o masă, iar copiii dorm sub mese sau băncile clasei.
  • Închidem imediat sursele de incendiu și intervenim în caz de incendiu după ce șocul puternic a trecut.
  • Dacă ne aflăm în mașină, tragem pe dreapta, într-un loc deschis, evitând clădirile prea apropiate de stradă; trecem peste poduri, pasaje și linii electrice aeriene și rămânem în interior.
  • Dacă folosim un mijloc de transport în comun, rămânem pe loc până când se termină seismul, apoi coborâm cu calm din vehicul.
  • În metrou, păstrăm calmul și luăm în considerare sugestiile personalului. – Dacă suntem într-un loc public plin de oameni, ar trebui să rămânem calmi și să nu fugim, deoarece îmbulzeala ucide mai mult decât cutremurul.