Dan Dungaciu, avertisment privind criza politică din Polonia: „Ce se întâmplă la Varșovia se va întâmpla și la București”. Miza alegerilor din 2027

Prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, avertizează că actuala criză politică și constituțională din Polonia ar putea reprezenta începutul unei confruntări majore între forțele conservatoare și cele liberale din Europa, în perspectiva alegerilor din 2027. Într-un comentariu video publicat duminică pe Facebook, analistul politic susține că disputa dintre președintele conservator Karol Nawrocki și premierul Donald Tusk depășește granițele Poloniei și ar putea anticipa evoluții similare în România. „Ce se întâmplă la Varșovia se va întâmpla și la București”, spune Dungaciu, care afirmă că alegerile anticipate ar putea deveni inevitabile în România.

Dan Dungaciu (prim-vicepreședinte AUR): „Polonia și lungul an electoral 2027”

Prim-vicepreședintele AUR compară situația din Polonia cu un scenariu ipotetic în care, profitând de absența președintelui Nicușor Dan, o majoritate politică ar încerca să forțeze schimbarea acestuia din funcție printr-o interpretare controversată a legislației.

„Imaginați-vă că, profitând de o deplasare externă a președintelui României, un grup de judecători de la Curtea Constituțională, de parlamentari, ar provoca abuziv demiterea din funcție sau suspendarea președintelui României, pe motiv că nu ar fi respectat legislația care i-ar fi spus că, după două nominalizări ratate, trebuiau declanșate alegeri anticipate.

Evident că o asemenea evoluție ar fi stârnit extrem de multă neliniște, chiar ultraje, la București, dar și la Bruxelles. Cum se poate să existe asemenea abuzuri într-o țară care este membră a Uniunii Europene, membră NATO și așa mai departe?

Păstrând proporțiile, evident, așa s-a întâmplat în Polonia. Profitând de plecarea din țară a președintelui Nawrocki, președinte conservator, tabăra opusă, tabăra liberală condusă de domnul Tusk, premierul Poloniei, fost președinte al Consiliului European ani buni, om bine șurubat în zona de putere de la Bruxelles, profită de acest fapt și forțează intrarea în Curtea Constituțională a unui număr de judecători pe care opoziția i-a propus.

Spun «forțează» pentru că aici se întâmplă o încălcare gravă a legislației din Polonia. În Polonia, conform unei decizii a Tribunalului Constituțional din mai 2016, președintele nu poate fi obligat să accepte jurământul judecătorilor propuși la Curtea Constituțională. Că e bine, că e rău, asta e altă discuție. Este la fel, păstrând proporțiile, cu legislația din România, care spune că președintele nu poate fi obligat să convoace alegeri anticipate.

Dacă ăsta este spiritul legii sau nu este spiritul legii, este o altă discuție. Dar în Polonia este foarte clar: președintele Nawrocki n-a primit jurământul acelor judecători pentru că era decizia lui. Domnul Tusk și opoziția forțează aceste lucruri, spunând că un jurământ depus pentru președintele Nawrocki, fără să fie în fața președintelui Nawrocki, este la fel de valabil”, spune sociologul.

Dungaciu subliniază că miza conflictului de la Varșovia este legată de viitoarele alegeri parlamentare din Polonia și de posibilitatea ca forțele conservatoare să preia conducerea Executivului.

„De fapt, ce face opoziția din Polonia în acest moment este un abuz. Și lucrurile acestea sunt vizibile cu ochiul liber. Problema este de ce face Polonia așa ceva. Și singura grilă de lectură acceptabilă, sau grila care este cea mai importantă pentru a înțelege ce se întâmplă în Polonia, este lungul an electoral 2027.

Lungul an electoral 2027 a început deja cu alegerile regionale din Germania, unde AfD, partidul suveranist din Germania, a repurtat o victorie semnificativă în perspectiva viitorului politic al Germaniei. 2027 se petrece astăzi în Spania, unde partidul Vox va intra la guvernare alături de popularii europeni; un mare cordon sanitar se va detona sau autodetona în Spania, o țară europeană importantă.

Va continua cu alegeri în Franța, Polonia, Italia și alte state mai puțin importante cantitativ. Prin urmare, lungul an electoral 2027 s-ar putea să schimbe Europa din temelii și să fie cel mai important an, politic vorbind, electoral vorbind, din 1990 încoace.

Despre asta e vorba în Polonia. Cum ar arăta o Polonie care va trimite la Consiliul European, adică instituția europeană care decide politica externă și de securitate a Europei, inclusiv extinderea, inclusiv tot ce ține de viziunea strategică a Bruxelles-ului, un premier conservator care să fie susținut de președintele Nawrocki și să-l susțină pe președintele Nawrocki? În acest moment, la Consiliul European nu este președintele Nawrocki, este premierul Tusk. Dar, în urma alegerilor parlamentare, s-ar putea ca lucrurile să se schimbe.

Și sigur că asta ridică foarte multe semne de întrebare, pentru că Polonia nu e Ungaria. Sigur că Polonia nu este cel mai important stat european, dar capacitatea politică și forța de lovire economică și politică a Poloniei sunt incomparabil mai mari decât cele ale Ungariei lui Viktor Orbán. Ungaria lui Viktor Orbán a fost scoasă din joc, inclusiv Viktor Orbán. Cu Polonia este un pic mai greu.

Și, din această perspectivă, o Polonie care își trimite reprezentantul conservator la Consiliul European, sigur că poate să pună nu doar benzină în motorul de putere al Bruxelles-ului, dar chiar să blocheze acel joc de putere.

Imaginați-vă că, în plus, și Franța va avea un președinte conservator; doamna Le Pen sau domnul Bardella vor triumfa la Paris. Și, din punctul acesta de vedere, un președinte conservator în Franța, un președinte conservator susținut de majoritatea conservatoare în Polonia și alte alegeri regionale din 2027 în Germania, evident, vor schimba radical configurația, ierarhia și structura de putere de la Bruxelles.

De fapt, despre asta e vorba în Polonia. Și, în această perspectivă, se pregătesc cei de la Varșovia să nu piardă alegerile. Adică să mențină, nu-i așa, puterea Bruxelles-ului, în așa fel încât să blocheze intrarea în Consiliul European a unor persoane nedorite de Bruxelles și să mențină jocul de putere în perspectiva anului 2027, evident, inclusiv împiedicarea doamnei Le Pen sau a domnului Bardella să câștige alegerile”, arată el.

„Va fi un 2027 în care mănușile vor fi scoase”

Dungaciu anticipează o intensificare a confruntărilor dintre partidele suveraniste și forțele politice care susțin actuala conducere europeană.

„Va fi un 2027 în care mănușile vor fi scoase. Va fi poate una dintre cele mai urâte perioade electorale pe care le-am trăit în spațiul european, pentru că bătălia de putere va fi fără milă.

Repet, suntem în perspectiva unor schimbări majore, în care o forță politică europeană, numesc aici partidele suveraniste sau partidele conservatoare, accede la putere și Bruxelles-ul nu o lasă.

Care vor fi consecințele? Sigur că Uniunea Europeană se va prăbuși; sigur că, într-o primă instanță, partidele suveraniste poate nu vor reuși să ajungă la pârghiile de putere de la Bruxelles. Bruxelles-ul se va apăra, se va apăra de barbari, nu-i așa, suveraniștii de la porți, dar consecințele ar putea să fie un blocaj european, cel puțin pentru o anumită perioadă.

Cert este că vom asista la vremuri istorice: dintr-o perspectivă, vremuri bune; dintr-o altă perspectivă, vremuri proaste. Depinde de pe ce poziție politică te uiți la aceste evenimente.

Nu există aici neutralitate și a ne scuti de această, așa, viziune analitică din care unele lucruri pot fi privite cu egală măsură. Nu, va fi o luptă politică în care A și non-A se vor confrunta major pe teren”, subliniază el.

Ce poate face România în această situație?

În opinia analistului politic, România nu dispune de o majoritate politică suficient de solidă pentru a face față eventualelor schimbări din Europa.

„Ce poate face România în această situație? România se află în cea mai proastă situație, pentru că nu are o majoritate politică suficient de puternică care să-i permită României să reziste în fața acestei furtuni care stă să vină, cu atât mai puțin să construiască proiecte pentru România.

Niciun proiect major economic, social sau de altă natură nu se poate construi pe o majoritate politică care, de fapt, nu există, pe o majoritate instabilă, care nu face decât ca România să fie o improvizație, nu altceva decât o improvizație, adică ceva care încearcă, așa, să funcționeze doar ca să evite alegerile anticipate.

Aceste alegeri anticipate s-ar putea ca, în 2026, în tumultul evoluțiilor politice de acolo, să nu mai poată fi evitate. Spun tumultul evoluțiilor pentru că nu știm ce va urma.

E foarte posibil ca, începând de mâine, dacă vreți, în Polonia să înceapă manifestații de protest, bătălia să fie maximă, pentru că nici Tusk, nici Nawrocki, nici premierul, nici președintele conservator nu pot da înapoi.

S-ar putea ca oamenii să iasă în stradă și Varșovia este fieful liberalilor, nu este fieful conservator. S-ar putea ca, iarăși, mișcări studențești de protest, așa, să pună presiune pe politic.

Totul e permis pentru că nu mai există nicio regulă. Singura regulă care va funcționa în 2027 este cine va lua puterea.

România, din această perspectivă, ar trebui să se gândească că trebuie să-și construiască și ea un instrument de putere suficient de solid. Anul 2027, lungul an 2027, este deja cu noi. Sper să avem această înțelepciune”, mai spune el.

„Nimeni nu-și va permite ca AUR-ul să ajungă la putere”

În finalul analizei, Dungaciu face o paralelă directă între confruntarea politică din Polonia și viitorul AUR.

„Din punctul nostru de vedere, lucrurile sunt clare: tot ce ni se întâmplă, toate bătăliile pe care AUR le duce și le va duce, le privim din perspectiva acestui 2027.

Ce se întâmplă la Varșovia se va întâmpla și la București. Nimeni nu-și va permite ca AUR-ul să ajungă la putere. Nimeni, spun cei din zona de putere a lui Tusk.

Dar AUR-ul va face tot posibilul ca să ajungă la putere și ca, în 2027, înțelepciunea să prevaleze și România să aibă și ea alegeri anticipate”, conchide Dungaciu.

FOTO – VIDEO: Facebook / Dan Dungaciu