Data alegerilor parlamentare și conflictul dintre Senat și Parchetul General, decizii amânate de CCR pentru miercuri. Pronunțarea în dosarul ce îl vizează pe Tăriceanu, așteptată de acum două luni

Publicat: 14 09. 2020, 15:18
Actualizat: 15 09. 2020, 15:20
Președintele a atacat actul normativ privind stabilirea datei alegerilor prin lege organică la Curtea Constituțională înainte de promulgare / Sursa foto: CCR

Judecătorii Curții Constituționale au amânat, marți, dezbaterile și pronunțările în două dosare importante pentru această perioadă electorală, pentru miercuri. Pe de o parte, președintele Klaus Iohannis și Guvernul au sesizat CCR cu privire la legea privind organizarea alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților, lege care prevede că Parlamentul este cel care stabilește data alegerilor parlamentare, prin lege organică. De cealaltă parte, Parlamentul, prin sesizarea depusă de președintele interimar al Senatului, Robert Cazanciuc, reclamă existența unui conflict constituțional cu Parchetul General, în contextul declanșării urmăririi penale a lui Călin Popescu Tăriceanu.

„Cu privire la cauzele înscrise în lista de ședință de astăzi, 15 septembrie 2020, Curtea Constituțională a dispus amânarea dezbaterilor, respectiv a pronunțărilor, pentru data de 16 septembrie 2020”, a transmis CCR, printr-un comunicat de presă.

Ședința de plen a Curții Constituționale de marți a avut două obiecții de neconstituționalitate a Legii privind unele măsuri pentru organizarea alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților, ca urmare a încetării mandatului Parlamentului ales în anul 2016, obiecții formulate de președintele Klaus Iohannis și de Guvernul României, conform ordinii de zi a CCR.

Klaus Iohannis: Se instituie o prerogativă pentru Parlament de a stabili în mod discreționar data alegerilor parlamentare

Proiectul de lege atacat de președinte a trecut de ambele Camere ale Parlamentului în aceeași zi, 27 iulie. Senatul și apoi Camera Deputaților, for decizional, au stabilit că data pentru organizarea următoarelor alegeri parlamentare va fi stabilită de Parlament, prin lege organică. Astfel, alegerile parlamentare ar urma să fie organizate cel mai târziu pe 15 martie 2021, dar nu mai devreme de 6 decembrie 2020. În 3 septembrie, Guvernul a decis, prin HG 744/2020, ca data alegerilor parlamentare să fie în 6 decembrie.

Klaus Iohannis a trimis sesizarea Curții Constituționale înaintea deciziei Executivului, în data de 17 august. Conform documentului făcut public la acea dată de Adminstrația Prezidentială, „prin dispoziția criticată se modifică cu doar câteva luni înaintea alegerilor competența stabilirii datei alegerilor, contrar normelor constituționale, instituindu-se o prerogativă pentru Parlament de a stabili în mod discreționar data alegerilor parlamentare”.

Conform sesizării președintelui, „apreciem că prin conținutul art. 1 alin. (1) din legea criticată au fost create inclusiv premisele prelungirii mandatului Parlamentului României printr-o lege adoptată chiar de Parlamentul în funcție. Din această perspectivă, spre deosebire de situația mandatelor autorităților locale, așa cum a reținut Curtea în considerentele paragrafului nr. 117 din Decizia nr. 240/2020, în privința mandatului senatorilor și deputaților, Parlamentul nu poate să adopte o lege de derogare prin care se poate ajunge, indirect, la prelungirea duratei normale a mandatului său”.

Proiectul a fost iniţiat de către senatorul UDMR Attila-Zoltan Cseke, deputatul PSD Marcel Ciolacu, și senatorul ALDE Călin Popescu Tăriceanu.

Pronunțarea în dosarul conflictului Parlament – Parchet General, amânată de două luni

Situația lui Călin Popescu Tăriceanu, în prezent candidat pentru Primăria Capitalei, este cea de la care a pornit al doilea dosar aflat marți pe rolul CCR. Este vorba despre un dosar în pronunțare, după ce judecătorii constituționali au anunțat acum două luni, în 15 iulie, amânarea deciziei.

Dosarul a fost deschis în urma sesizării președintelui interimar al Senatului, Robert Cazanciuc, cu privire la constatarea şi soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României – Senat, pe de o parte și Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte, în contextul declanșării urmăririi penale a lui Călin Popescu Tăriceanu. În acest dosar, Tăriceanu este suspect de abuz în serviciu și uzurpare a unor calități oficiale.

Argumentele lui Cazanciuc: Ingerință directă și neconstituțională în activitatea Parlamentului

Prin sesizarea sa, trimisă la CCR în 29 mai, Cazanciuc reclamă existența unui „conflict juridic de natură constituțională manifestat printr-o ingerință directă și neconstituțională a unei structuri a Ministerului Public în activitatea Parlamentului, ca organ reprezentativ suprem al poporului român și unică autoritate legiuitoare a țării”.

Ancheta vizează modul în care Cristian Marciu, senator PSD de Giurgiu, a fost menținut în funcție cu toate că, în anul 2015 magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție l-au declarat, definitiv, incompatibil. Potrivit documentului ANI, Ovidiu Cristian Dan Marciu, în timp ce era vicepreședinte al Consiliului Județean Giurgiu, a încheiat contracte în calitate de persoană fizică autorizată și acționar al unei firmei Profi Crim Construct SRL cu unități din subordinea CJ Giurgiu.

Tăriceanu ar fi vizat de această anchetă deoarece, în calitate de președinte al Senatului, nu ar fi dat curs, în 2017, solicitării Agenției Naționale de Integritate de a-l elibera din funcție de Marciu.