Derularea nesfârșită pe telefon are efecte neașteptate asupra creierului. Ce au descoperit cercetătorii despre memorie, concentrare și somn

Oamenii de știință avertizează că derularea nesfârșită pe telefon este asociată cu o memorie mai slabă, o concentrare redusă și tulburări de somn, în timp ce utilizarea prelungită a telefonului poate afecta, de asemenea, postura și echilibrul.

Adevărata problemă legată de utilizarea smartphone-urilor ar putea să nu fie numărul de ore pe care oamenii le petrec privind ecranele. Ceea ce fac în acest timp ar putea fi și mai important.

Cercetătorii de la Universitatea Semmelweis au descoperit că utilizarea problematică a smartphone-urilor este strâns asociată cu un autocontrol scăzut și cu o teamă puternică de a rata anumite experiențe (FOMO), mai degrabă decât doar cu trăsăturile de personalitate, scrie Science Daily.

Descoperirile lor evidențiază, de asemenea, potențialele consecințe asupra creierului și corpului. Derularea excesivă a conținutului este asociată cu o memorie mai slabă, o concentrare redusă și tulburări de somn, în timp ce utilizarea prelungită a telefonului poate contribui la probleme de postură care afectează echilibrul și timpul de reacție.

Studiul, publicat în revista Acta Psychologica, sugerează că înțelegerea modului în care oamenii interacționează cu telefoanele lor ar putea fi la fel de importantă ca monitorizarea timpului zilnic petrecut în fața ecranului.

Ce îi face pe unii oameni mai vulnerabili la dependența de smartphone?

Pentru a investiga efectele obiceiurilor legate de utilizarea smartphone-urilor, cercetătorii de la Universitatea Semmelweis au studiat studenți cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani. Aceștia au analizat utilizarea telefoanelor în paralel cu indicatori ai sănătății mintale, ai sănătății fizice și ai performanței cognitive.

Participanții au completat chestionare online despre activitățile lor zilnice pe smartphone, inclusiv cât timp petreceau utilizând activ dispozitivele și ce făceau, de obicei, pe acestea. De asemenea, au fost întrebați dacă utilizarea telefoanelor i-a făcut să rateze activități planificate și dacă se gândeau în continuare la telefoanele lor chiar și atunci când nu le foloseau.

Cercetătorii au analizat apoi mai mulți factori psihologici care ar putea influența utilizarea problematică a smartphone-urilor. Printre aceștia s-au numărat autocontrolul, teama de a rata experiențe sociale și nevrotismul, o trăsătură de personalitate asociată cu o tendință mai mare de a experimenta emoții negative, precum anxietatea, tristețea, frica și furia.

Ce au descoperit cercetătorii

Analizând aceste răspunsuri, echipa a identificat trei tipare distincte de utilizare a smartphone-urilor.

Persoanele din grupul „pur social” își foloseau telefoanele în principal pentru a comunica cu prietenii, a menține relațiile și a interacționa cu alte persoane. Cei clasificați drept utilizatori „moderați” petreceau mai puțin de patru până la cinci ore pe zi folosind telefoanele pentru o combinație de interacțiuni sociale, știri, divertisment și derulare pasivă a conținutului.

Al treilea grup, cunoscut drept cel al utilizatorilor „intensivi”, reprezenta aproximativ o treime dintre participanți. Aceste persoane petreceau patru-cinci ore sau chiar mai mult pe zi pe telefoanele lor, consumând în mare parte conținut online, în loc să comunice direct cu alte persoane.

Diferențele dintre aceste grupuri i-au ajutat pe cercetători să identifice factorii cel mai puternic asociați cu obiceiurile problematice de utilizare a telefoanelor.

„Principala noastră descoperire este că personalitatea, în sine — cum ar fi un nivel ridicat de nevrotism — nu determină dependența unei persoane de telefonul său. Persoanele care sunt mai predispuse la emoții negative, precum anxietatea, depresia sau stresul, nu devin automat dependente. Ceea ce contează cu adevărat este cât de bine își pot controla comportamentul, emoțiile și impulsurile și cât de puternică este teama lor de a rata anumite experiențe”, a declarat dr. Johanna Takács, cercetător științific principal la Facultatea de Științe ale Sănătății a Universității Semmelweis și coordonatoarea studiului.

De ce derularea nesfârșită pe telefon poate fi mai dăunătoare decât simplul timp petrecut în fața ecranului

Una dintre cele mai importante descoperiri a fost că tipul activității desfășurate pe smartphone a contat, în special în ceea ce privește atenția, memoria și alte aspecte ale performanței mintale.

Derularea pasivă a fluxurilor de pe rețelele sociale sau vizionarea succesivă a unor videoclipuri scurte îi expune pe utilizatori unui flux rapid de informații în continuă schimbare. Cercetătorii sugerează că această stimulare constantă poate solicita excesiv atenția, poate face mai dificilă menținerea concentrării și poate contribui la oboseala mintală.

Testele cognitive au arătat că participanții din grupul utilizatorilor intensivi au obținut rezultate mai slabe la sarcinile de memorie și atenție decât ar fi fost de așteptat pentru vârsta lor. De asemenea, aceștia au raportat un somn de calitate mai slabă, o dorință mai puternică de stimulare continuă și dificultăți mai mari în a rezista impulsului de a-și verifica imediat telefoanele sau de a acționa sub influența impulsurilor.

Aceste descoperiri sugerează că petrecerea mai multor ore consumând conținut poate fi asociată cu rezultate mintale diferite față de utilizarea telefonului în principal pentru a comunica cu alte persoane. Cu toate acestea, rezultatele nu demonstrează că derularea conținutului provoacă în mod direct diferențele observate în performanța cognitivă.

Cum poate afecta utilizarea smartphone-ului postura și echilibrul

Deși modul în care oamenii își foloseau telefoanele părea deosebit de important pentru performanța cognitivă, durata totală a utilizării era mai strâns asociată cu efectele fizice.

Un motiv de îngrijorare este postura adoptată de oameni atunci când se uită la ecranele lor. Ținerea unui smartphone sub nivelul ochilor determină adesea înclinarea capului în față, exercitând o presiune suplimentară asupra gâtului și structurilor din jur.

În timp, această poziție poate contribui la ceea ce este cunoscut în mod obișnuit drept „gâtul cauzat de utilizarea telefonului” (text neck), o problemă de postură care poate avea consecințe ce depășesc disconfortul cervical.

Aceste efecte pot apărea deoarece gâtul joacă un rol important în a ajuta creierul să înțeleagă poziția și mișcarea capului. Atunci când menținerea îndelungată a capului proiectat înainte modifică informațiile transmise de acești receptori senzoriali, pot apărea dificultăți de echilibru și coordonare în timpul activităților cotidiene.

Cercetătorii au evidențiat, de asemenea, potențialele efecte asupra timpului de reacție și concentrării, sugerând că utilizarea excesivă a telefonului poate avea consecințe care depășesc momentele petrecute privind un ecran.

În cele din urmă, cercetarea evidențiază o distincție importantă. Reducerea timpului petrecut în fața ecranului poate fi utilă, însă schimbarea modului în care oamenii își folosesc smartphone-urile poate fi la fel de importantă pentru protejarea atenției, somnului și stării generale de bine.