Descoperire importantă într-un sit din România. Neanderthalienii aveau o tehnologie mai avansată decât se credea

Arheologii au făcut o descoperire extrem de importantă chiar pe teritoriul României. Mai exact, în situl numit Abri 122/1200, o peșteră din Cheile Vârghișului ocupată în Paleoliticul Mijlociu, în urmă cu aproximativ 230.000 până la 60.000 de ani, specialiștii au identificat lucruri care schimbă ceea ce se știa până acum despre neanderthalienii care au trăit pe teritoriul României.

Cercetătorii au identificat, în fragmente de os, primele dovezi că aceștia foloseau unelte din os pentru activități precum răzuirea, ascuțirea sau despicarea.

Noul studiu, coordonat de Monica Mărgărit, de la Universitatea din Târgoviște, a fost publicat în Journal of Quaternary Science și s-a concentrat asupra resturilor de animale modificate intenționat de oameni. Cercetătorii au încercat să stabilească dacă oasele animalelor reprezentau doar resturi provenite din consumul de hrană sau dacă, având în vedere modificările observate, acestea au fost transformate și în unelte pentru diferite activități, precum prelucrarea pieilor.

Contextul este deosebit de interesant deoarece situl Abri 122/1200 păstrează o industrie litică importantă și o cantitate mare de resturi faunistice. Cercetările anterioare au identificat deja oase provenite de la erbivore de talie mare, precum reprezentanți ai familiei bovidelor, din genurile Bos și Bison, caprine, dar și ursul de peșteră (Ursus spelaeus).

Oasele prezintă un grad ridicat de fragmentare, compatibil cu activitățile de tranșare și exploatare a carcaselor. În timpul campaniilor arheologice anterioare au fost descoperite fragmente de oase lungi care par să fi fost obținute prin lovire, cel mai probabil în procesul de extragere a măduvei. Unele dintre fragmente prezentau, de asemenea, caracteristici compatibile cu utilizarea lor ca unelte, arată geopop.it.

Descoperire importantă pe teritoriul României

Noul studiu se concentrează tocmai asupra acestui aspect: oasele animalelor nu reprezentau neapărat doar resturi alimentare. Analizele traseologice au arătat că acestea au fost exploatate în mod intenționat. Unele fragmente puteau fi selectate și modificate pentru a fi utilizate ca unelte, ceea ce demonstrează că tehnologia neanderthaliană nu era limitată la piatră.

Deși aceste fragmente nu au fost prelucrate în mod frecvent sau adaptate pentru un scop foarte precis, formele și caracteristicile lor par să fi fost considerate utile pentru îndeplinirea anumitor activități.

Importanța descoperirii depășește astfel cazul unui singur artefact. Utilizarea intenționată a oaselor demonstrează existența unei game mai variate de materii prime exploatate de neanderthalieni și sugerează că, pe lângă producerea uneltelor din piatră, aceste comunități puteau folosi în mod sistematic și materialele obținute din carcasele animalelor.

Abri 122/1200 este, de asemenea, un sit important pentru înțelegerea prezenței neanderthalienilor în regiunea Carpaților. Cele mai recente cercetări privind cronologia sitului indică faptul că nivelurile arheologice cu industrie specifică Paleoliticului mijlociu ar putea avea o vechime de până la aproximativ 230.000 de ani.

Descoperirile de la Abri 122/1200 contribuie astfel la conturarea unei imagini tot mai complexe asupra tehnologiei neanderthalienilor: un sistem în care piatra reprezenta o materie primă fundamentală, dar în care și oasele animalelor vânate și consumate puteau deveni materiale utile pentru realizarea unor activități tehnologice.