Dezastrul din sănătate confirmat. Românii scot din buzunar aproape un sfert din suma achitată în spitale

Cheltuielile naționale pentru sănătate au crescut la un nivel alarmant, cu peste 18% într-un singur an, depășind pragul de 108 miliarde de lei în 2024. Deși majoritatea banilor vin din asigurările publice de sănătate, românii sunt nevoiți să plătească sume mari din propriul buzunar pentru diferite consultații, analize, accesorii și medicamente. Iată cum s-au alocat banii, conform celor mai recente date ale Institutului Național de Statistică (INS).

Cifrele oficiale ale Sistemului Conturilor de Sănătate, de la INS, confirmă o mare dependență de fondurile publice, dar și un aport financiar considerabil din buzunarul cetățeniloe.

1 din 5 lei vine direct din buzunarul pacientului

Deși peste3/4 din suma totală (77,3%) este acoperită din fonduri publice, românii plătesc în continuare scump pentru a-și trata sănătatea. Concret, 68,31 miliarde de lei reprezintă fondurile colectate prin asigurările sociale obligatorii de sănătate (CASS), adică 63,1%.

15,42 miliarde de lei vin din bugetul de stat și din bugetele locale, adică 14,2%  23,81 miliarde de lei reprezintă plățile directe făcute de populație, respectiv 22,0%.

Practic, aproape un sfert din tot ce înseamnă sănătate în România este achitat pe loc de pacienți, la farmacie, în clinici sau pentru diverse investigații private recomandate de medici. De notat că doar 0,7% din cheltuieli vin din asigurări private de sănătate sau facilități oferite de angajatori.

Spitalele și medicamentele atârnă cel mai mult la buget

La capitolul servicii medicale, cea mai mare sună se duce pe tratarea bolilor existente și pe menținerea spitalelor în stare funcțională. Practic, spitalele rămân principalul consumator de resurse, absorbând 42,5% din fonduri (46,05 miliarde de lei). Sunt urmate de farmacii cu 26,9% și cabinetele/policlinicile din ambulatoriu cu 17,7%.

Cheltuielile cu salariile în spitalele din România reprezintă 65%. Însă cea mai mare parte a bugetului din sănătate s-a dus pe tratarea directă a bolilor. Astfel, pentru serviciile curative s-au achitat 58,98 miliarde de lei (54,4% din total), o creștere de 18,6% față de anul anterior.

Grosul acestei sume — adică 43,34 miliarde de lei — a acoperit spitalizările de zi și de lungă durată. În paralel, tratamentele și consultațiile acordate în policlinici și servicii ambulatorii au însumat 15,43 miliarde de lei,. Pentru îngrijirile medicale oferite direct la domiciliul pacienților s-au alocat doar 208,2 milioane de lei.

Pacienții suportă o parte din medicamente și dispozitive medicale

Și în 2025, spitalele înghit foarte mulți bani. Potrivit, vicepreședintei CNAS, Larisa Mezinu- Bălan din totalul de 77,87 miliarde de lei (aproximativ 15,3 miliarde de euro) ai FNUASS în 2025, au mers către spitale 34,73 miliarde de lei, jumătate din bugetul spitalelor s-a dus către „influențe salariale”.

A doua mare cheltuială din sistem o reprezintă medicamentele și bunurile medicale cumpărate direct de populație (fără cele incluse în spitalizare), pe care s-au dus 29,15 miliarde de lei (26,9% din buget), cu 15,8% mai mult decât în 2023. Investigațiile paraclinice și urgențele au consumat și ele resurse semnificative: analizele de laborator, imagistica medicală (CT, RMN) și serviciile de ambulanță au însumat 6,64 miliarde de lei (6,1%). De asemenea, îngrijirea pe termen lung a absorbit 5,81 miliarde de lei (5,4%), iar serviciile de recuperare medicală au reprezentat 2,38 miliarde de lei (2,2%).

La capitolul costurilor administrative, funcționarea întregului aparat de conducere și finanțare a sistemului înseamnă  2,88 miliarde de lei (2,7%).

Cum s-au repartizat banii

• Furnizorii din Sănătate 42,5% (46,05 miliarde lei)
• Spitale (+15,0% față de 2023). 26,9% (29,14 miliarde lei)
• Farmacii și vânzători de bunuri medicale. 17,7% (19,20 miliarde lei)
• Cabinete și policlinici (ambulatoriu). 6,1%
• Servicii auxiliare (laboratoare, imagistică, transport). 1,2% (1,29 miliarde lei)
• Tratamente în străinătate ale românilor (plăți FNUASS). 1,2% (1,26 miliarde lei)
• Cămine de bătrâni și centre de îngrijire rezidențială.

Din nefericire, prevenția rămâne „cenușăreasa” domeniului medical. Pentru vaccinări, programe de screening și depistarea precoce a bolilor grave s-au alocat doar 1,23 miliarde de lei (1,1%). Restul de 1,25 miliarde de lei (1,2%) a fost distribuit către alte categorii de servicii, inclusiv decontarea tratamentelor medicale efectuate de pacienții români în străinătate.