După Rareș Bogdan, un alt greu din PNL iese la rampă și îl atacă pe Bolojan frontal: „Nu ne dorim ca sumele produse în comunitățile noastre să fie confiscate de bugetul central”. Ce spunea primarul Bolojan în 2017

Publicat: 26 01. 2026, 22:13

Tensiunile din interiorul PNL se accentuează. După criticile lansate de Rareș Bogdan, un alt lider important al partidului iese public și îl vizează direct pe premierul Ilie Bolojan. Președintele Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma, cere Guvernului „claritate și predictibilitate” în privința banilor alocați autorităților locale și acuză faptul că veniturile produse în comunități ajung la bugetul central. 

Mesajul lui Hubert Thuma a fost publicat pe Facebook și a fost însoțit de un clip din anul 2017, în care Ilie Bolojan, pe atunci primar al Oradei, critica diminuarea veniturilor administrațiilor locale. În respectiva declarație, Bolojan vorbea despre o afectare gravă a autonomiei locale și despre riscuri ca banii produși în comunități să fie luați de la nivel local.

În prezent, Thuma susține că situația pe care Bolojan o critica în urmă cu aproape un deceniu se regăsește în politicile actuale ale Guvernului. Liderul CJ Ilfov afirmă că autoritățile locale nu își doresc ca „sumele produse în comunitățile noastre să fie confiscate de bugetul central” și atrage atenția asupra situației speciale din regiunea București-Ilfov.

„Nu ne dorim ca sumele produse în comunitățile noastre să fie „confiscate” de bugetul central/de stat și nu vrem să avem mai puțină autonomie locală. Cum spunea și domnul Bolojan în 2017, pe când era primar la Oradea: Administrația locală trebuie să aibă resursele necesare pentru a livra rezultate.”

Potrivit lui Thuma, Ilfovul funcționează economic și social împreună cu Bucureștiul, însă sistemul de finanțare nu reflectă această realitate. El afirmă că peste 127.000 de locuitori din Ilfov lucrează în Capitală, iar impozitul pe venit plătit de aceștia ar însuma aproximativ 1,18 miliarde de lei pe an, bani care ajung la bugetul Municipiului București.

„Regiunea București–Ilfov funcționează ca un singur organism economic și social, dar este finanțată printr-un mecanism fiscal depășit, care a creat un dezechilibru structural: Ilfovul suportă costuri metropolitane (școli, creșe, spitale, drumuri, apă-canal, mediu) pentru o populație în creștere accelerată, confirmată chiar de datele Eurostat la nivel european, în timp ce o parte majoră din resursa fiscală asociată veniturilor rezidenților săi ajunge în București.”

În același timp, șeful CJ Ilfov susține că, deși legea ar fi trebuit să asigure județului 1,5% din sumele repartizate din impozitul pe venit, în realitate Ilfovul ar fi primit aproximativ 100 de milioane de lei în anul 2025.

Ca soluție, Thuma spune că este de acord cu ideea unui „buget unic metropolitan” pentru regiunea București–Ilfov, promovată de primarul general Ciprian Ciucu. În acest model, banii ar urma să fie împărțiți proporțional cu populația, iar Ilfovul ar primi de cel puțin cinci ori mai mult decât în prezent.

„Până la reorganizarea administrativ-teritorială, ar fi corect să existe un buget total București–Ilfov, iar repartizarea IVG între cele două entități să se facă proporțional cu populația. Într-un astfel de model, Ilfovul ar trebui să primească cel puțin de 5 ori mai mult din impozitul pe venit global decât în 2025.”

În final, șeful CJ Ilfov avertizează că „fără un Ilfov funcțional, Bucureștiul se va sufoca în trafic, deșeuri și ineficiență”, iar menținerea actualului cadru de finanțare ar fi „o alegere politică” ce favorizează un model administrativ „falimentar” în Capitală.

 

 


AUTORUL RECOMANDĂ: