Europarlamentarul Corina Crețu: „Un moment istoric pentru România, din punct de vedere al șanselor privind fondurile europene. Țara noastră înregistrează însă întârzieri majore în negocierea programelor operaționale pentru 2021-2027″

Publicat: 11 05. 2022, 12:47
Actualizat: 11 05. 2022, 12:49

Europarlamentarul Corina Crețu susține, într-o postare pe facebook, că la 15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, țara noastră a primit 40 de miliarde euro fonduri europene. Aceasta explică  însă că România nu a profitat la maximum de fondurile europene de care a beneficiat. Concluzia? – Există fonduri europene nefolosite care așteaptă sa fie accesate de către Romania pentru îmbunătățirea sănătații oamenilor.

„Nu există județ sau domeniu de activitate care sa nu fi beneficiat de aceste fonduri. Decalajele istorice rămân însă semnificative, ca și problemele sărăciei, agravate de situația extraordinar de dificila pe care o traversam.

Reamintesc ca prima perioadă de programare când România a beneficiat de fonduri europene (2007-2014) a fost încheiată de țara noastră cu o rată de absorbție de 91%. În calitate de Comisar European pentru Politica Regională, am fazat proiecte pentru care Romania trebuia sa returneze fonduri, am aprobat plata creditelor pentru investiții deja create – „proiecte retrospective”-  și am încurajat realizarea de proiecte mari, cum sunt Spitalele Regionale sau Autostrăzile care sa lege regiunile istorice ale țării.
Acum, suntem într-un moment care poate fi catalogat istoric pentru România din punct de vedere al șanselor privind fondurile europene”, explică europarlamentarul Corina Crețu.

Există fonduri europene nefolosite. Ce facem cu ele?

Corina Crețu a explicat însă, într-un interviu pentru Prima Tv, că România are Romania înregistrează întârzieri majore în negocierea programelor operaționale pentru 2021-2027.

„România va beneficia în perioada 2021-2027 de fonduri europene în valoare de aproximativ 80 de miliarde, după cum urmează: 29,2 miliarde de euro din Mecanismul de redresare și reziliență, elementul central al NextGenerationEU, aproximativ 28 de miliarde de euro din fondurile structurale și de coeziune, 19 miliarde de euro din Politica Agricolă Comună, și aproape 2 miliarde euro din Fondul pentru o Tranziție Justă.

E vital ca Romania să încheie perioada de programare 2014-2020 cu o rata de absorbție cât mai mare, să demareze realizarea proiectelor prin PNRR și sa încheie cât mai rapid Acordurile și Programele Operaționale pentru perioada 2021-2027.

Din păcate, România înregistrează întârzieri majore în negocierea programelor operaționale pentru 2021-2027, deși banii puteau fi folositi din 1 iunie 2021. Multă tari implementează deja in paralel proiectele din acest buget și au atras deja bani europeni, atât din PNRR cât și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027.

Vă reamintesc că, potrivit acestui mod de calcul, Romania are un buget cu 8% mai mare față de perioada 2014-2020. În ceea ce ma privește, in timpul mandatului meu de Comisar European pentru Politică Regională, am aprobat toate proiectele depuse de Guvernele României, am preluat toate creditele pe care Romania le avea ]n acea perioada pe fonduri europene, m-am zbătut pentru realizarea cât mai rapidă a spitalelor regionale de la Iasi, Cluj și Craiova.

S-au realizat in ultimii ani modernizări și s-au achiziționat echipamente medicale performante, există fonduri europene nefolosite și care așteaptă sa fie accesate de către România pentru îmbunătățirea sănătatii oamenilor”, conchide Corina Crețu.