EXCLUSIV | Ce se alege de școala românească? Expert în educație: „Mai sunt câteva zile până începe anul școlar și lucrurile sunt în coadă de pește”

Publicat: 06 09. 2023, 12:16
Actualizat: 06 09. 2023, 12:18

Anul acesta școala va începe la 11 septembrie, la doar câteva zile după ce au intrat în vigoare noile Legi ale Educației, mai exact pe 3 septembrie. Anul școlar 2023-2024 are o durată de 36 de săptămâni de cursuri, cu cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Marian Staș, specialist în politici educaționale, a explicat pentru Gândul, cât de pregătit este sistemul educațional din România pentru noul an școlar, în condițiile în care 2023 a stat sub semnul schimbărilor și controverselor din educație – începând de la revendicările și protestele profesorilor – până la promulgarea de către președintele Iohannis a noilor Legi ale Educației, publicate în Monitorul Oficial.

Un studiu publicat de Eurostat în 2021, pe baza datelor din 2019, plasa România la coada clasamentului – mai exact, pe locul 26 din 27, cu 3,6% din PIB – în ceea ce privește finanțarea învățământului.

Reamintim că, în 2019, procentul din PIB alocat Ministerului Educației a fost de 2,92%, în 2020 – 2,9%, în 2021 – 2,39%, iar în 2022 – 2,28%. Pentru 2023, procentul din PIB alocat acestui minister este 2,1%.

„Din punct de vedere managerial, toate sunt așa înghesuite, ca un soi de îngălare, nimic nu este la timpul bun”

Marian Staș – cel care s-a implicat în procesul de implementare a conceptului de școală-pilot în România-  nu are perspective optimiste în legătură cu debutul noului an școlar.

Pe principiul, școala românească, „aceeași Mărie, cu altă pălărie”, expertul în educație mărturisește că „întârzierea, ineficiența și incompetența managerială sistemică”, dublate de o porție de mediocritate – consfințită și de noile legi ale educației – reprezintă componente relevante care ar defini începutul anului școlar.

„O să dau 2-3 exemple. Școlile-pilot care ar fi trebuit aprobate de cu 2-3 săptămâni în urmă, încă sunt pe discuție, dacă să iasă sau să nu iasă – deși ordinele sunt în luna septembrie și ar fi trebuit să apară cu 31 august. Ce vreau să spun este că procesul, ca atare, din punnct de vedere managerial, este extrem de întârziat.

Discuția despre bursele școlare, iată că mai sunt câteva zile până începe anul școlar și lucrurile sunt în coadă de pește. Toate sunt pe ultima sută de metri, cu sufletu-n gât, nelimpezite, nescoase la liman, din punct de vedere birocratic și metodologic, așa cum ar fi trebuit în timp util”, susține expertul în educație.

„Noile planuri-cadru ar urma să intre în funcțiune cu generația de liceeni care încep anul școlar în 2025-2026”

Marian Staș susține că legile educației, proaspăt promovate, consacră un sistem educațional public încă profund încremenit în modelul anterior. Interlocutorul Gândul mărturisește că, deși au fost trâmbițate schimbări peste schimbări, lucrurile au rămas încă neschimbate în punctele esențiale.

Expertul în educație vorbește despre lipsa unui model curricular de secol XXI, ceea ce atrage implicit și repercusiuni în „puzzle-ul” numit educație.

„Cea de-a doua parte a diagnozei mele este despre  mediocritate. Pentru că, legile educației, proaspăt promovate, consacră un sistem educațional public încă profund încremenit în modelul său anterior. Sunt și câteva raze de lumină de bun-augur în noua legislație – cum ar fi, de pildă, tema învățământului dual, cum ar fi abandonul școlar etc. Adică, teme care sunt puternic finanțate prin PNRR.

În rest, nu tu model curricular de secol XXI, nu tu carieră didactică de secol XXI, nu tu arhitectură instituțională. Așadar, semne bune, puține spre deloc… Și în continuare, cea mai importantă discuție, cheia de boltă al oricărui model public-educațional – mai exact, planurile-cadru – sunt aruncate în continuare în viitor.

Noile planuri cadru ar urma să intre în funcțiune cu generația de liceeni care încep anul școlar în 2025-2026. Încă două generații tributate unor planuri cadru comuniste, cu tot felul de aranjamente care sunt, de fapt, sindicale, pentru normele și salariile profesorilor”, susține specialistul în politici educaționale.

„Prima piesă care schimbă comportamente este piesa denumită model curricular, plan-cadru”

În opinia lui Marian Staș, lucrurile nu s-au schimbat nici în ceea ce privește relația profesori-elevi- părinți, acesta explicând că, atâta vreme cât comportamentele inițiale nu sunt schimbate, efectele pe care noi le așteptăm nu au cum să aibă loc.

„Pentru mine a fost așa, dintr-un film de Kafka, povestea cu să întrebăm părinții dacă sunt de acord să le facă copiilor teste antidrog. Păi, părinții sunt primii care știu foarte bine ce se întâmplă în casa lor, dar aici este vorba de ce o să zică gura târgului. Prin urmare, până în punctul în care comportamentele inițiale nu sunt schimbate, efectele de care noi vorbim nu au cum să aibă loc.

Iar în școala publică, în sistemul public educațional, prima piesă care schimbă comportamente este piesa denumită model curricular, plan-cadru. În momentul în care școala își proiectează modelul curricular, în momentul în care interacțiunile între profesori și elevi sunt de altă natură și nu ca cele de acum, toate celelalte consecințe vor fi ameliorate, îmbunătățite sau se vor transforma de-a binelea”, conchide Marian Staș.

Vacanțele anului școlar 2023-2024

Copiii se vor bucura de vacanțe în anul școlar 2023-2024 în următoarele perioade:

  • 28 octombrie 2023 – 5 noiembrie 2023;
  • 23 decembrie 2023 – 7 ianuarie 2024;
  • o săptămână, la decizia Inspectoratelor Școlare, oricând în perioada 12 februarie 2024 – 3 martie 2024;
  • 27 aprilie 2024 – 7 mai 2024;
  • 22 iunie 2024 – 8 septembrie 2024.

Totodată, pe „5 octombrie 2023 – Ziua internațională a educației și în zilele nelucrătoare/de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil nu se organizează cursuri”, se arată în Ordinul de Ministru cu numărul 3.800, care stabilește structura anului școlar.

În același timp, școlile trebuie să organizeze, în perioada 11 septembrie 2023 – 26 aprilie 2024, programele „Școala altfel” și „Săptămâna verde”. Cele două programe trebuie să fie stabilite în perioade de timp diferite, iar desfășurarea lor trebuie să aibă loc într-un interval de cinci zile consecutive.

Calendar Evaluare Națională 2024

Conform Ministerului Educației, calendarul Evaluării Naționale 2024 va fi următorul:

  • 11-14 iunie – înscrierea la Evaluarea Națională;
  • 25 iunie 2024 – proba la Limba și literatura română;
  • 27 iunie 2024 – proba la Matematică;
  • 28 iunie 2024 – proba la Limba și literatura maternă;
  • 3 iulie 2024 – afișarea rezultatelor inițiale, înainte de contestații;
  • 3 iulie (orele 16.00 – 19.00) și 4 iulie (orele 08.00 – 12.00) – depunerea contestațiilor;
  • 4 – 9 iulie – soluționarea contestațiilor;
  • 9 iulie – afișarea rezultatelor finale la Evaluarea Națională 2024.

Calendar Bacalaureat 2024

Conform unui proiect al Ministerului Educației, în 2024 calendarul examenului de Bacalaureat va fi următorul:

  • 17-19 iunie 2024 – evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală la limba română, proba A;
  • 19-20 iunie 2024 – evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală la limba maternă, proba B;
  • 19-21 iunie 2024 – evaluarea competențelor digitale, proba D;
  • 25-27 iunie 2024 – evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională;
  • 1 iulie 2024 – proba scrisă la Limba și literatura maternă;
  • 2 iulie 2024 – proba obligatorie a profilului, probă scrisă;
  • 3 iulie 2024 – proba la alegere a profilului, proba scrisă;
  • 4 iulie 2024 – proba scrisă la Limba și literatura maternă

 

CITEȘTE ȘI:

EXCLUSIV | Școala românească, o „ciorbă” cu multe ingrediente. Expert în educație: „Acest sistem creează fuga după note, trebuie găsit un echilibru”

EXCLUSIV | Legile educației, între secretomanie și mize politice? Specialist în educație: „Rezultatul va fi unul și mai mediocru. Le este frică să-și asume scoaterea modelului educațional din paradigma comunistă”

EXCLUSIV | Noile legi ale educației, la a treia amânare de la doi miniștri, România educată mai așteaptă. ”Cea mai mare dorință este să însemne ceva mai bun și să nu se schimbe cel puțin un ciclu complet de învățământ”