EXCLUSIV | Continuăm dezvăluirile despre devalizarea Blue Air. ”Schema” prin care acționarii au căpușat compania (Ep. 2)

Publicat: 07 04. 2023, 10:00

Gândul prezintă dezvăluirile din raportul-bombă privind situația financiară a Blue Air, detaliile despre contractele „incerte sau păguboase” care au contribuit masiv la agravarea situației financiare a companiei aeriene low-cost, înainte și în paralel cu criza din domeniul transporturilor aeriene declanșată de pandemia de COVID-19. Date fiind pagubele înregistrate de operatorul low-cost în perioada stării de urgență, autoritățile au intervenit și au acordat un ajutor de stat substanțial, de peste 61 de milioane de euro. Abia după ce Blue Air nu și-a mai respectat obligațiile, iar statul a executat scrisoarea de garanție, devenind, din decembrie 2022, acționarul majoritar, cu 75%, responsabilii au descoperit amploarea operațiunilor care au dus compania în colaps.

Raportul-bombă care privește situația financiară a Blue Air, intrat în posesia GÂNDUL, arată exact cum s-au scurs banii din companie, în loc ca încasările să fie folosite la redresarea acesteia. Ieri, Gândul a prezentat prima parte a dezvăluirilor, care au arătat cum s-a prăbușit Blue Air chiar și fără „ajutorul” pandemiei de COVD-19.

Responsabii au finalizat analiza situației financiare a companiei aeriene low-cost Blue Air, iar aceasta este cu adevărat dezastruoasă, așa cum arată raportul Autorității pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), consultat în exclusivitate de Gândul.

În acest al doilea episod, Gândul prezintă o parte din numeroasele contractele incerte sau păguboase pentru societate, dar avantajoase pentru principalii acționari, care au fost încheiate în ultimii ani, chiar pe fondul situației de forță majoră pe care o reprezenta starea de urgență epidemiologică.

Cum a picat operatorul aerian low-cost

Compania Blue Air a strâns restanțe fiscale de zeci de milioane de lei – pe lângă cele 336 de milioane de lei reprezentând obligații de plată ce au rezultat după de a primit ajutor din partea statului – și ANAF a pus poprire pe șase avioane ale operatorului low-cost. Suma pe care statul a garantat-o pentru Blue Air este de 300.775.000 de lei, ceea ce înseamnă peste 61 de milioane de euro.

Unul dintre momentele dificile pentru Blue Air a fost în septembrie 2022, când Administrația Fondului pentru Mediu a luat decizia de poprire a conturilor operatorului aerian, iar acesta a anunțat apoi sistarea tuturor zborurilor programate să decoleze de pe aeroporturile din România, din cauza unor datorii de peste 28 de milioane de lei, reprezentând valoarea a peste 54.000 de certificate de emisii de gaze cu efect de seră aferente emisiilor de dioxid de carbon generate în anul 2021.

Peste 54.000 de români au fost afectați de decizia Blue Air, conform detaliilor date de companie, după anularea tuturor zborurilor.

Pe 17 noiembrie 2022, statul a anunțat că execută scrisoarea de garanție, pentru neplata datoriilor, și va deveni acționar majoritar la Blue Air.

La acel moment, capitalul societății era deținut de Airline Invest SA, cu 76,182%, Teodor Cristian Rada, cu 23,809% și Mihai Călin Rada, cu 0,009%.

Din 8 decembrie 2022, ziua preluării în portofoliul statului, acționarii au devenit Ministerul Finanțelor Publice, prin AAAS, cu 75% din acțiuni, alături de Teodor Cristian Rada, cu 23,8%, și Airline Invest S.A., cu 1,9%.

Probleme grave, „clauze ruinătoare”

Intrarea societății în „moarte clinică” nu a venit natural, ci este consecința directă a numeroase operațiuni identificate în analiza AAAS, care au condus la agravarea situației economice a Blue Air Aviation în perioada 2020 – 2022, deci de la debutul crizei din domeniul aviatic determinate de pandemia de COVID-19, până la decizia de executare a scrisorii de garanție.

Documentul obținut de Gândul detaliază aceste operațiuni dăunătoare companiei care a fost susținută de stat pentru a putea reintra pe linia de plutire:

  • mișcări de capital „înrobitoare”;
  • contracte încheiate cu clauze ruinătoare;
  • transfer de activitate incomplet cu risc fiscal ridicat;
  • disfuncționalități la nivelul conducerii;
  • organizarea defectuoasă a contabilității și neținerea ei în conformitate cu legea;
  • probleme grave în gestionarea resurselor umane;
  • înființarea de către acționari/foști acționari a unor companii cu același obiect de activitate, cu același sediu, suspecte de concurență neloială;
  • riscuri aferente concordatului secundar.

În primul episod, Gândul a arătat cum s-au scurs milioane de lei în alte conturi ale acționarului principal, într-o mișcare de capital care a afectat Blue Air.

Este vorba de contractul încheiat după ce, în 9 martie 2019, Teodor Cristian Rada a notificat Blue Air Aviation (în care deținea 90%) în legătură cu utilizarea gratuită și ilegală, începând din decembrie 2017, a proprietății intelectuale care îi aparținea chiar lui asupra domeniul flyblueair.com, utilizat pentru emiterea biletelor și pentru crearea de conturi social media, fără aprobarea sa scrisă sau verbală, și amenința cu măsuri legale împotriva societății în cazul în care nu se ajunge la o înțelegere, în 60 de zile.

Prin urmare, arată analiza AAAS, în 4 iulie 2019, Blue Air (deținută în proporție de 90% de Teodor Cristian Rada) și Teodor Cristian Rada a ncheiat un contract de închiriere pentru utilizarea mărcii și a domeniului flyblueair.com.

De remarcat este că, la data încheierii acestui contract, domeniul nu era încă înregistrat la instituțiile abilitate pentru protecția proprietății intelectuale conform legislației europene (EUIPO) și nici a celei române (OSIM), potrivit documentului citat. Prin urmare, contractul nu putea să-și producă efectele decât de la data la care se îndeplineau aceste condiții. Astfel, la 12 iulie 2019, s-a încheiat un act adițional la contract, în care s-a stipulat că data de la care se va aplica prețul de închiriere va începe la un an de la semnarea contractului, respectiv iulie 2020.

Prețul acestui contract, reprezentând chiria lunară, este de 2% din cifra de afaceri lunară, dar la o sumă minimă garantată de 500.000 de euro pe lună plus taxe, care va fi plătită în contul deschis pe numele Teodor Cristian Rada la Citi Bank London – UK.

Contract pe un secol, aproape imposibil de anulat

Conform Raportului Administratorului Concordatar KPMG, numai între ianuarie 2021 și martie 2022 au fost facturate sume ce reprezentau dreptul de folosință a mărcii în valoare de 6.498.620 de euro.

Mai mult, ceea ce arată documentul AAAS este că acest contract a fost încheiat, conform reprezentantului BAA citat, pe o perioadă de 99 de ani, chiar dacă în documentul semnat de părți nu este identificată acestă durată, iar anularea lui pare imposibilă la acest moment.

„Menținerea acestui contract în vigoare pe timpul situației de urgență, dar mai ales după sistarea zborurilor (6 septembrie 2022) are efecte dezastruoase pentru societate. Mai mult, în cazul intrării in insolvență, va fi un element important prin care se va putea înscrie o creanță semnificativă (respectiv obligațiile de plată către Teodor Cristian Rada – n.r. ) la masa credală. Consiliul de Administrație are obligația menținerii domeniului, obligație care este prevăzută în actul constitutiv, iar actul constitutiv se modifică cu o pondere de 80% din participațiile la capitalul social”, se arată în documentul consultat de Gândul.

De remarcat că acest prag de 80% a fost inserat în actul constitutiv al societății în 29 octombrie 2020, la 9 zile după primirea sumelor care reprezentau ajutor de stat, implicit după ce a apărut Ordonanța Guvernului 139/din 19 august 2020 prin care s-a acordat acest ajutor de stat ce prevedea că cei aproape 34 de milioane de euro primiți de Blue Air ca ajutor de salvare trebuie rambursați în cel mult șase luni, în caz contrar, compania aeriană fiind obligată să prezinte un plan de restructurare.

OG 139/2020 prevedea că, în situația în care împrumutul nu este restituit, toate aceste bunuri mobile și imobile cu care Blue Air a garantat trec integral în proprietatea statului, prin Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, statul devenind acționar majoritar.

Astfel, prin executarea garanției, statului urmau să îi revină:

  • 75% din acțiunile Blue Air Aviation;
  • 75% din acțiunile Airline Invest;
  • 100% din acțiunile Blue Air Technic.

Revenind, la 29 octombrie 2020, în actul constitutiv a fost introdus pragul de 80%, care este peste cel deținut de stat, restul fiind ale beneficiarului contractului, Teodor Cristian Rada, cu 23,8%, și companiei Airline Invest SA, cu 1,9%.

Împrumuturi suspecte, consultanță pe bani buni

Analiza AAAS a scos la iveală înțelegeri care au dus la concluzia că, de fapt, societatea era condusă de cel care o controla, Teodor Cristian Rada, care deținea pachetul majoritar, fără ca deciziile să fie mereu trecute prin Consiliul de Administrație.

Sunt alte două tipuri de contracte detaliate în documentul obțiunut de Gândul: împrumuturi între acționari/foștii acționari, cu garanții ce ridică semne de întrebare și un contract de consultanță cu clauze apăsătoare pentru finanțele societății.

În 3 februarie 2020, acționarii Blue Air – care erau la acea dată Airline Invest și Teodor Cristian Rada – au aprobat, printr-o hotărâre AGA, un împrumut de la doi foști acționari în societate, în valoare de 1,6 milioane de euro.

Împrumutul a fost garantat cu 16 file CEC emise de societate, în valoare de 480.000 de lei fiecare, și cu un teren de aproximativ 2.500 mp, situat pe strada Ocna Sibiului, Sectorul 1, deținut de Teodor Cristian Rada.

Ceea de ridică semne de întrebare, așa cum reiese din documentul consultat de Gândul, este că directorul general adjunct financiar (CFO) și membru în Consiliu de Administrație, chemat la discuții de specialiștii AAAS, a declarat că nu are cunoștință de această operațiune, nu știe dacă acest contract și-a produs efectele juridice și contrabile și dacă acele file CEC au fost emise sau decontate.

„Fosta conducere, în principal Teodor Cristian Rada, care figura ca și garant, va trebui să clarifice dacă această operațiune a fost sau nu înfăptuită. Aceste operațiuni par a fi făcute fără știința Consiliului de Administrație. Este incertă fundamentarea necesității și producerea efectelor. De asemenea, în cazul intrării în insolvență, există riscul că se pot crea privilegii pentru acționari/foști actionari de însciere a unor creanțe garantate la masa credală”, arată documentul obținut de Gândul.

Un alt contract cu efecte îngrijorătoare detaliat în analiza AAAS este cel încheiat, în plin haos pentru companiile de aviație, în vara anului 2022, înainte cu scurt timp de sistarea zborurilor Blue Air. Este vorba de un contract de consultanță cu biroul din Londra al companiei Teneo Securities LLC NY – SUA, încheiat de Teodor Cristian Rada, în calitate de director general, la scurt timp după ce a preluat funcția din care demisionase fostul CEO Steven Greenway, respectiv din 11 iulie 2022.

Plăți pe baza de intenție

Inițial, în baza unei scrisori de intenție, semnată la 11 august 2022, și, ulterior, a contractului din 23 august 2022, au fost contractate serviciile consultantului american, privind una sau mai multe tranzacții financiare, respectiv operațiuni de capital privind atragerea de capital, parteneriate, asocieri, iar pentru acest tip de serviciu, consultantul era îndreptățit să perceapă un comision de 0,75% din valoarea tranzacției.

În aceeași zi din vara lui 2022, Teodor Cristian Rada semna cu această firmă de consultanță un act adițional care detalia serviciile livrabile așteptate și, pentru acestea, societatea se angaja la plata unui tarif lunat de 155.000 de dolari, plătit – atenție – în avans în fiecare lună.

Aceste servicii urmau să furnizeze un cash-flow (flux de numerar) previzionat pe 13 săptămâni, incluzând: analiză, identificare indicatori-cheie, lista plăților prioritare, harta măsurilor de îmbunătățire a previziunii de cash-flow.

Mai mult, acest contract adițional stipula că, în cazul întârzierii plății cu mai mult de o lună, taiful lunar va crește la 230.000 de dolari, iar dacă se întâzie cu banii mai mult de trei luni, tariful lunar va ajunge la 280.000 de dolari, deci aproape dublu față de cel inițial. În plus, o sumă de 155.000 de dolari rămânea în depozit lunar, ca garanție. Beneficiile nu se opreau aici, pentru că, pe lângă tariful de 0,75% pe tranzacție, consultatul urma să primească un comision de 2,58 milioane de dolari (closing fee / comision de închidere), scadent la data la care se finalizează tranzacția de restructurare.

Despre acest contract a fost întrebat dacă și-a produs efectele directorul general adjunct financiar (CFO) și membru în Consiliu de Administrație, chemat la discuții de specialiștii AAAS, iar acesta a declarat că nu a văzut contractul, dar că în baza lui s-au făcut plăți în baza unor facturi primite de la TENEO, fără a menționat valoarea.

Asta se întâmpla deși, conform OUG 139/2020, prin care compania primise bani publici drept ajutor de stat, orice contract de achiziție sau de vânzare cu impact asupra activelor și pasivelor companiei, încheiat după intrarea în vigoare a actului normativ, trebuia să se realizeze cu aprobarea Consiliului de Administrație al Blue Air, în care era reprezentat și statul român.

Mai concret, OUG 139/2020 prevede, la articolul 12:

„(1) Până la rambursarea integrală a împrumutului garantat de stat și a plății dobânzilor, comisioanelor sau primelor aferente, în cazul Blue Air:

  • a) acționarii nu încasează dividende;
  • b) beneficiarul nu rambursează împrumuturi către acționari;
  • c) Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor vor numi câte un reprezentant al statului în consiliul de administrație al Blue Air, cu drept de veto;
  • d) orice contract de achiziție sau vânzare cu impact asupra activelor și pasivelor companiei, încheiat după intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, se realizează cu aprobarea consiliului de administrație al Blue Air. În acest sens, consiliul de administrație poate delega activități către conducerea executivă a companiei Blue Air;
  • e) beneficiarul nu poate înstrăina/restitui aeronave sau alte active aferente activității de bază decât cu avizul Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor;
  • f) din împrumutul garantat de stat beneficiarul rambursează cu prioritate datoriile către statul român, împrumutul contractat de la Eximbank – S.A., în nume și cont stat, în valoare de 30,3 milioane lei și accesoriile aferente, precum și obligațiunile corporative emise prin plasament privat către Societatea de Investiții Financiare Banat-Crișana, în valoare rămasă de 6 milioane euro și accesoriile aferente.”

La două săptămâni de la semnarea contractului, zborurile au fost suspendate, iar societatea nu a mai avut niciun venit.

Chiar și dacă nu s-ar ține cont de acest aspect, nu se poate ignora faptul că reprezenții Blue Air au făcut plăți consistente înainte de semnarea contractului, din 23 august 2022, la cinci zile după data scrisorii de intenție.

Concret, în 16 august 2022 a fost efectuată o plată de 150.000 de dolari, iar o zi mai târziu, în 17 august, o a doua plată, de 160.000 de dolari.

„Acest contract nu a fost aprobat de către Consiliul de Administrație al societății, acesta nefiind nici măcar informat despre încheierea acestuia. Faptul că CFO-ul societății a făcut plăți fără să știe prevederile contractuale este un fapt îngrijorător, acesta fiind probabil modul de lucru perpetuat în societate. Cu atât mai mult, dacă CFO-ul și membru al Consiliului de Administrație nu a știu de acest contract, acest fapt conduce la concluzia că în societate deciziile erau luate de persoana care controla societatea (Teodor Cristian Rada), fără acordul Consiliului de Administrație”, se arată în documentul consultat de Gândul.


CITEȘTE ȘI:

EXCLUSIV | Cum s-au ”sifonat” banii din Blue Air? Raportul-bombă pe care GÂNDUL îl dezvăluie în premieră (Ep. 1)

EXCLUSIV | Șeful AAAS confirmă că raportul-bombă privind Blue Air a plecat spre instituțiile abilitate. Geantă: „Suntem datori să facem lucrul acesta”

EXCLUSIV | Teodor Cristian Rada, despre raportul-bombă privind situația dezastruoasă în care a ajuns Blue Air