EXCLUSIV | Vaccinul HPV, esențial în prevenirea cancerului de col uterin. Medic: ”Eliminarea bolii ar însemna ca 1.700 de femei să nu mai moară anual”

Publicat: 06 05. 2023, 10:00

This browser does not support the video element.

Ultimele statistici arată că România are cea mai mare rată de incidență și mortalitate prin cancer de col uterin, provocat de infecția cu HPV, care cauzează moartea a peste 1.500 de femei și apariția a aproape 3.400 de cazuri noi anual. Doctorul Gindrovel Dumitra, vicepreședintele Societății Naționale de Medicina Familiei și coordonatorul Grupului de Vaccinologie, a explicat de ce este important ca vaccinarea anti-HPV să devină o prioritate națională, în contextul în care este una dintre cele mai sigure metode de prevenție a cancerului de col uterin și chiar de eradicare a lui.

Deși rata de imunizare împotriva HPV din România este printre cele mai scăzute din Europa, cel mai recent studiu european arată că încrederea populației în siguranța vaccinului HPV a avut una dintre cele mai mari creșteri din Uniunea Europeană.

Datele arată că majoritatea respondenților români apreciază vaccinul HPV ca fiind important (80%), sigur (79%), eficace (79%) și compatibil cu valorile lor (81%). Toate aceste procente sunt superioare mediei europene (78%), indicând, astfel, o deschidere mai mare față de vaccinuri în rândul românilor.

De asemenea, și intenția părinților români de a-și vaccina copiii împotriva infecției cu HPV (28%) este substanțial mai răspândită, comparativ cu intenția declarată de imunizare împotriva altor boli transmisibile ce pot fi prevenite prin vaccinare (gripă – 20%, COVID-19 – 19%, pneumonie – 18%, rujeolă, oreion, hepatita B – 17%, hepatita A – 17 %, zona zoster/ varicelă – 15%, rotavirus – 15%, tetanus – 12%, difterie – 12%, meningită – 12%, tuse convulsivă – 11%, rubeolă – 7%).

Medic primar în medicină de familie, implicat în vaccinarea anti-HPV, dr. Gindrovel Dumitra spune, în interviul pe care l-a acordat pentru Gândul, că eliminarea cancerului de col uterin ar putea fi posibilă în România „dacă am reuși să vaccinăm peste 90% din populație și tot peste 90% din populație și-ar efectua screening-ul regulat”.

„România este campioană în UE la dezvoltarea cancerului de col uterin”

În primul rând, aș vrea să-mi vorbiți puțin despre acest virus. Cum se transmite, cum se manifestă și în ce măsură afectează sănătatea oamenilor?

O întrebare foarte delicată, pentru că, în momentul în care ați spus cum se manifestă, răspunsul corect este: nu se manifestă în primele etape, în primele stadii, care pot dura ani de zile. Acest lucru creează premisele ca o persoană care deja este infectată să nu simtă acest lucru și să aștepte o perioadă mai lungă de timp, timp în care se pot dezvolta mai întâi leziuni preneoplazice și, după aceea, cancerul invaziv, cel care duce, în final, la apariția simptomatologiei.

Cum se transmite el? Prin contact sexual, de cele mai multe ori. De aceea, este și considerată, la un moment dat, o boală cu transmitere sexuală.

Numai că, spre deosebire de o boală cu transmitere sexuală, are câteva particularități. Dacă, de exemplu, sifilisul sau gonoreea se transmite exclusiv pe cale sexuală, virusul HPV se poate transmite și prin contact nonsexual, adică atingere, obiecte contaminate și așa mai departe. Sigur că în foarte puține cazuri, dar este posibilă această transmitere.

O altă particularitate o constituie faptul că mijloacele de protecție de tip barieră pe care le folosim pentru unele boli cu transmitere sexuală, cum ar fi prezervativul, nu sunt 100% eficiente și în cazul transmiterii virusului HPV. Practic, el depășește această barieră, tocmai datorită acestei caracteristici de transmitere de tip cutanat-cutanat, care nu presupune neapărat un contact sexual penetrant.

În momentul în care acest virus ajunge la nivelul cervixului, la nivelul colului uterin, acolo inițiază o serie de modificări, care duc, la un moment dat, la apariția unor modificări minime. Se numește transformare a celulelor prezente la acest nivel, după care, doar în cazul infecției persistente, pot să apară anumite modificări de tip neoplazic la nivel celular, care, în momentul în care aceste modificări se referă doar la epiteliul colului uterin, în vorbim de leziuni preneoplazice.

În momentul în care au străbătut membrana bazală și au dat în țesutul conjunctiv, adică au invadat zona în care se găsesc vasele de sânge și nervi, în acel moment vorbim de cancer invaziv.

Modalitatea sau distanța de timp în care se produc, de la momentul infecției până la momentul apariției primelor leziuni de cancer invaziv, poate să fie foarte variabilă, de obicei între 15 și 20 de ani, adică o distanță de timp foarte lungă, timp în care avem la dispoziție câteva mijloace de descoperire precoce.

Mai întâi, vorbim de examenul citologic Babeș-Papanicolau, prin care femeile cu vârsta cuprinsă între 25 și 65 de ani pot efectua un test de screening, cu o frecvență la trei-cinci ani și, mai nou, este chiar tiparea ADN-HPV, o analiză care se face și care poate identifica inclusiv infecția, nu și leziunea.

Cu toate că acest cancer este un cancer care să lasă descoperit, se lasă tratat în forme care pot fi perfect curabile. Din păcate, încă avem femei care ajung la dezvoltarea unui cancer de col uterin, iar România este, din păcate, campioană la acest capitol în Uniunea Europeană.

Cifrele alarmante ale infecției cu HPV care poate duce la cancer de col uterin

Cât de îngrijorătoare sunt cifrele legate de numărul femeilor din România care își pierd viața din cauza cancerului de col uterin?

Este un lucru simplu: gândiți-vă că, în conformitate cu datele oficiale, în acest moment, în România sunt descoperite aproape 3.500 de cazuri în fiecare an și 1.700 de femei mor. Faceți o comparație simplă, ce înseamnă 1.700 de femei? Ne gândim câte autobuze sau câte locuințe sau o localitate din mediul rural care dispare în fiecare an. De ce? Pentru că există acest virus și pentru că, din păcate, nu sunt aplicate măsuri de prevenție – vaccinarea și screening-ul.

Cum poate fi prevenită infectarea cu HPV? Există și alte metode de prevenție în afară de vaccin?

Așa cum am spus puțin mai devreme, avem două tipuri de prevenție aici, cardinale.

Este prevenția primară, prin vaccinare, și, în felul acesta, prevenim infecția, pentru că o persoană vaccinată capătă protecție împotriva infecției. Cu alte cuvinte, dacă virusul vine și găsește un teren pregătit, în care există soldăței acolo, adică anticorpii, care împiedică apariția primelor leziuni, în acel moment, practic, nu mai discutăm de posibilitatea evoluției către leziuni preneoplazice.

Și a doua posibilitate de prevenție este cea secundară, adică depistarea precoce, fie a infecției, fie a leziunilor preneoplazice, care se poate face prin screening. Orice femeie care are vârsta între 25 și 65 de ani poate să meargă la medicul de familie pentru a primi o trimitere sau pentru a se recolta un examen citologic Babeș-Papanicolau cu o cadență o dată la trei sau la 5 ani. În felul acesta, depistăm leziunile precoce, iar tratamentul aplicat duce la vindecarea leziunii.

În ce constă acest tratament?

Tratamentul este unul specific, este unul de tip chirurgical, în sensul că, în momentul în care există o leziune preneoplazică, aceasta trebuie extirpată. Sunt mai multe proceduri, vorbim de conizație, vorbim de metode de crioterapie, de rezecție cu ansă diatermică.

Sunt mai multe tipuri de intervenții care pot fi aplicate, dar ele sunt apanajul ginecologului și, de obicei, așa cum am spus, sunt intervenții de tip chirurgical.

„În România, se observă un trend de acceptare a vaccinării împotriva HPV”

Cât de informați sunt românii cu privire la HPV și la riscurile infectării cu acest virus?

Mă bucur foarte mult că, în ultima perioadă, informațiile sunt din ce în ce mai puternic vehiculate, în primul rând. În al doilea rând, mă bucur că în România se observă un trend de acceptare a vaccinării împotriva HPV, semn că femeile și în special părinții încep să devină conștienți în ceea ce privește riscurile infecției și, respectiv, nevaccinarea, adică evitarea unei măsuri de prevenție.

Există date publicate de către London School of Hygiene & Tropical Medicine care se referă la acceptarea populației în ceea ce privește vaccinarea HPV și trebuie să vă spun că, dacă în anul 2008-2009, am asistat la un mare refuz, acum se discută deja de un 75% în populația generală, cu un nivel de conștientizare în ceea ce privește efectele pe care le are HPV și necesitatea prevenției.

Să înțeleg că și intenția părinților români de a-și vaccina copiii împotriva HPV este mai mare, în prezent?

Este mai mare, este în creștere, nu este chiar asemănătoare cu nivelul de conștientizare, pentru că de la conștientizare până la acțiune este o diferență, avem un mic spațiu aici. Deci o mare parte a populației conștientizează, dar nu trece la acțiune. Este ca și când ți-ai dori, la un moment dat, să îți cumperi o mașină, dar una este când îți dorești, alta este când ajungi să o faci efectiv, din varii motive.

Aici, din fericire, mașina despre care vorbeam, pe care vrei să o achiziționezi, este gratis în acest moment, dar este gratis pentru fetițe cu vârsta între 11 și 18 ani și să sperăm că, prin extinderea programului de vaccinare, vom include și băieții cu vârsta între 11 și 14 ani, dar și femeile până la vârsta de 45 de ani.

Totuși, persistă în populația generală o temere în ceea ce privește măsurile preventive și, în special, vaccinarea, pentru că am parcurs o pandemie, am văzut ce înseamnă un nivel de acceptare și am văzut care este diferența între România și alte țări europene.

De exemplu, România a reușit să se vaccineze împotriva COVID-19 doar undeva sub 50%, pe când alte țări europene, cum ar fi Portugalia, au acoperit vaccinarea peste 90%, adică foarte mult. Vorbim de o populație care este educată în ceea ce privește acceptarea prevenției în general, nu vorbesc doar de vaccinare.

În România, avem nevoie de recăpătarea încrederii, și nu știu dacă spun corect recăpătarea încrederii, cât mai ales căpătarea încrederii pentru prima dată în ceea ce privește măsurile profilactice.

Legat de vaccinarea HPV, aveți o statistică și aici? Îmi puteți spune cam câte femei sau câți oameni din România s-au vaccinat împotriva acestui virus?

Nu pot să vă spun, în acest moment, pentru că datele sunt colectate încă la nivel național și se vorbește, în acest moment, de cifre care se dublează de la an la an. De exemplu, dacă în cursul anului 2020, au fost administrate peste 20.000 de doze, în anul 2021, au fost administrate peste 40.000 de doze, iar în 2022, numărul acesta este aproape de 70.000, adică o dublare de la an la an.

Ce nu știu eu, în acest moment, este numărul persoanelor beneficiare. Știu că s-au administrat aceste doze, dar nu știm câte persoane au beneficiat, pentru că sunt scheme diferite. Fetițele cu vârsta între 11 și 14 ani primesc două doze, la interval de șase luni, pe când fetițele și femeile cu vârsta peste 15 ani primesc trei doze.

„Când o mamă decide să-și vaccineze băiatul, de fapt își protejează viitoarea noră”

Ați amintit, la un moment dat, și de bărbați care pot fi vaccinați împotriva acestui virus. În ce măsură îi afectează virusul pe ei, comparativ cu femeile?

În primul rând, pe bărbați ne dorim să-i vaccinăm – mai ales grupa de vârstă 11-14 ani – pentru beneficiul comunitar, în sensul că atunci când o mămică decide să-și vaccineze băiatul, de fapt își protejează viitoarea noră.

În al doilea rând, există un beneficiu direct, imediat. De ce? Pentru că virusul HPV este responsabil nu doar de apariția cancerului de col uterin, cum am vorbit până acum, dar și de apariția altor forme de cancere, care pot să apară și la băieți. Este vorba despre cancerul farinian, laringian, penian, cutanat. A fost un exemplu, Michael Douglas, dacă nu mă înșel, a făcut public un mesaj prin care a afirmat că are cancer laringian, consecință a infecției cu HPV.

În perioada 23-29 aprilie 2023 a fost Săptămâna Europeană a Vaccinării. Aș vrea să-mi spuneți cât de important este vaccinul HPV pentru sănătatea oamenilor și, totodată, cât de important este ca oamenii să conștientizeze importanța vaccinării pentru propria sănătate, dar și pentru sănătatea celor din jur.

Cât de important este? Ne întoarcem la cifre. Dacă am reuși să vaccinăm peste 90% din populație și tot peste 90% din populație și-ar efectua screening-ul regulat, ne-am putea duce către eliminarea cancerului de col uterin. Eliminarea cancerului de col uterin înseamnă ca nici o femeie să nu mai moară în România de acest cancer, adică cele 1.700 de femei care riscă să își piardă viața în fiecare an să trăiască în continuare.

Și particularitatea constă în faptul că aceste femei despre care vorbim acum nu sunt persoane care au o vârstă înaintată. Vorbim de femei tinere, de femei care au 25, 30, 40 și 50 de ani, femei care au familie și care, într-un fel sau altul, trebuie să își crească niște copii. Îmi place mie să spun ”să sculpteze niște personalități”, pentru că a crește un copil nu înseamnă doar a-l crește din punct de vedere fizic, cât mai ales a-l educa din punct de vedere al comportamentului în societate și aici rolul mamei este esențial.

De aici rezultă cât de important este ca persoanele respective să nu își piardă viața. Vorbim de 1.700 de femei care își pierd viața în fiecare an și care ar putea să aducă un sprijin uriaș pentru dezvoltare acestei societăți, pentru că m-ați întrebat ce înseamnă pentru societate.

Pentru femeile respective, ce înseamnă ca individ, nu trebuie să mai clarific, pentru că decesul unei mame înseamnă decesul unei soții, decesul unei fiice. La decesul unei mame, niște copii rămân pe drumuri.

„Trebuie să facem mai mult, până în momentul în care vom reuși să eliminăm cancerul de col uterin”

Considerați că până în prezent s-au făcut suficiente eforturi pentru a se atrage atenția asupra necesității creșterii ratei de vaccinare împotriva HPV sau ar trebui să se facă mai multe lucruri în acest sens?

Până în momentul în care vom reuși să eliminăm cancerul de col uterin, trebuie să facem mai mult. Până în momentul în care vom reuși să spunem, așa cum spun Australia, Canada, în acest moment, că în curând vor declara această boală eliminată, până atunci, trebuie să facem mai mult.

Potrivit statisticilor, românii au încredere în vaccinul împotriva HPV?

Așa cum am spus, au ceva mai multă încredere. Nu pot să vă spun un procent, pentru că n-am date în acest sens, dar constat, cum spuneam, că de la an la an, din ce în ce mai mulți părinți aleg să își vaccineze copilul, ceea ce înseamnă o creștere a încrederii.

Cum trebuie să procedeze cei care vor să se vaccineze împotriva HPV?

În acest moment, trebuie să se adreseze medicului de familie, să depună o cerere. Părintele trebuie să depună o cerere la medicul de familie. Atenție, semnificația aceste cereri nu este o asumare a unor posibile reacții adverse, ci reprezintă doar un bon de ordine. De ce? Din cauza eșecului vaccinări din anul 2008, Ministerul Sănătății n-a mai cumpărat vaccin într-o anumită cantitate, bazându-se pe proiecții, ci a preferat să cumpere pe bază de solicitare directă.

Practic, în momentul în care părintele semnează o cerere la medicul de familie, nu face nimic altceva decât să declanșeze un proces prin care Ministerul Sănătății va cumpăra acest vaccin și care, după aceea, va fi administrat. Asta pentru a evita, la momentul actual, cumpărarea unor doze și neadministrarea acestora. În momentul în care va depune această cerere, noi facem o comandă la Direcția de Sănătate Publică. Direcția de Sănătate Publică comunică un centralizator către Ministerul Sănătății, se cumpără vaccinul, apoi ajunge la medicul de familie, care cheamă părintele, împreună cu copilul, pentru a-l vaccina.

Este un proces puțin mai greoi, care cred că se va schimba, din informațiile pe care le am până în acest moment, în cursul verii, în sensul că s-ar putea ca vaccinul să fie prescris pe bază de rețetă. Ca la orice rețetă gratuită sau compensată, părintele merge la farmacie, cumpără vaccinul, îl transportă în condiții de siguranță – adică în ladă izotermă, cu temperatura de 28 de grade Celsius – la medicul de familie, unde este administrat.

„Vârsta optimă pentru administrarea vaccinului HPV este 11-14 ani”

Există anumite criterii pentru vaccinare, o vârstă de la care se poate începe vaccinare?

Vârsta minimă în România este de 11 ani, vârsta maximă este de 45 de ani. Între ghilimele 45 de ani, pentru că deja avem dovezi în ceea ce privește administrarea acestuia și la vârste mai înaintate.

Vârsta optimă pentru administrarea acestui vaccin este 11-14 ani. Este momentul în care se fabrică o cantitate de anticorpi protectori de o calitate mult mai bună și într-o cantitate mult mai mare, astfel încât beneficiul este mult mai important, pentru că vaccinarea apare înainte de prima infecție.

Cu alte cuvinte, infecția, dacă se produce ulterior, nu va declanșa mecanisme despre care am vorbit puțin mai devreme, care duc la apariția unor leziuni preneoplazice.

Apropo de asta, se pot vaccina și persoanele care deja sunt infectate cu HPV?

Răspunsul este categoric da. Se pot vaccina, dar aici apare o dublă recomandare: unu, să se vaccineze, și doi, neapărat să-și efectueze un examen citologic Babeș-Papanicolau, să evidențiem dacă există acolo infecție, respectiv dacă există leziune preneoplazică și ea, la rândul ei, trebuie tratată. De ce? Pentru că vaccinul, în acest moment, nu te vindecă, nu vindecă o leziune deja existentă, ci pur și simplu este o metodă de prevenție.

Este obligatorie intervenția de tip ginecologic, pentru a putea să vindecăm acea leziune, astfel încât ea să nu evolueze către un cancer invaziv, asta pe de-o parte.

Pe de altă parte, chiar dacă am identificat unul dintre stereotipuri – să zicem că identificăm stereotipul 16, dau un exemplu -, vaccinul vine și completează protecția, pentru că infecția naturală nu determină o protecție înaltă, este o protecție tranzitorie și de scurtă durată. Deci, practic, vine și completează acest tip de protecție, astfel încât eventuale alte suprainfecții sau infecții viitoare sunt prevenite.

În medie, cam cât ar putea dura acest tratament până ca persoana să elimine din organism acest virus? Există un interval în care ar putea dispărea virusul?

Sigur că da. În cazul unei persoane infectate, în momentul în care urmează un tratament, perioada este diferită, depinde de reactogenitatea individuală, depinde de anumiți co-factori, depinde de capacitatea organismului de a se apăra la momentul respectiv

În momentul în care este aplicat tratamentul, în mod obișnuit, trebuie să ajungem la vindecare. Intervalul de timp este variabil.

Cel mai important lucru pe care vreau să-l transmit acum este că eu am ales să-mi vaccinez fetițele – am două fete – asta pe de-o parte.

În al doilea rând, este faptul că, înainte de a recomanda acest vaccin pacienților mei, am citit foarte mult legat de această vaccinare și mai întâi m-am convins pe mine, după aceea am încercat să-i conving pe alții. Acum nu vreau să conving pe nimeni. În acest moment, vreau doar să ajut părinții să ia cea mai bună decizie pentru fetele lor.

Urmărește interviul integral pe YouTube Gândul:


CITEȘTE ȘI:

Categoria de români care va beneficia de vaccinuri gratuite. Anunțul făcut de ministrul Rafila

GALERIE FOTO. A fost inaugurat primul Centru de Screening din zona Moldovei. Cine poate beneficia de serviciile medicale

27 de milioane de pastile de iodură de potasiu trimise la DSP-urile din țară. Cum pot fi distribuite către populație