Experiențele la limita morții, analizate de cercetători: ce au dezvăluit specialiștii despre viziunile oamenilor aflați în pragul morții

Ați avut o experiență la limita morții? Analiza a 50 de astfel de episoade dezvăluie un tipar surprinzător de forme și culori.

În ciuda conținutului extrem de variat și a viziunilor adesea bizare, cercetătorii au descoperit că geometria experiențelor la limita morții se încadrează în patru categorii principale.

Mulți dintre participanți au traversat spații conice, inclusiv clasicul tunel de lumină. Alții au relatat despre spații curbate – precum arcade –, spații mai plate, cu o curbură mai lină, sau spații rotunde ori ovale care păreau să-l înconjoare complet pe observator, scrie Daily Mail.

Tuneluri alb-negru și arcade în culori vii: ce au povestit participanții

Persoanele care au descris conuri au fost mult mai predispuse să vadă forme alb-negru, în timp ce acelea care au văzut arcade au raportat, aproape întotdeauna, prezența culorilor. Acest lucru ar putea sugera că diferitele tipuri de experiențe la limita morții au cauze fizice comune, care ar putea fi corelate cu tulburări vizuale mai bine cunoscute și înțelese.

Deși experiențele la limita morții sunt documentate pe larg – unele studii indicând faptul că până la opt la sută dintre oameni au trecut printr-o astfel de experiență –, ele sunt extrem de dificil de studiat din punct de vedere științific. Acest lucru se explică prin faptul că, așa cum era de așteptat, experiențele la limita morții survin adesea în contextul unor evenimente extrem de traumatizante sau încărcate de o emoție intensă.

Experiența în sine este, de multe ori, extrem de puternică, iar multor oameni le este greu să o descrie în cuvinte sau să ofere detalii coerente.
Dificultatea pe care acest aspect o creează pentru cercetătorii care încearcă să înțeleagă fenomenul reiese clar din relatările scrise pe care aceștia le-au colectat, alături de reprezentările grafice (hărțile) realizate de participanți.

Un participant le-a mărturisit cercetătorilor: „Era ca o matrice, cu nenumărate puncte de intersecție, toate conectate între ele în mai multe dimensiuni. Am simțit că, dacă aș intra în acea matrice, aș putea călători oriunde în întregul univers.” Un alt participant a explicat că a văzut „trecutul, prezentul și viitorul Pământului”.

Ce au descoperit cercetătorii după analiza celor 50 de experiențe

Pentru a analiza toate aceste date, cercetătorii s-au concentrat exclusiv pe forma geometrică a spațiului în care participanții au relatat că s-au aflat.

Aceștia le-au cerut participanților să își fragmenteze experiența în etape distincte și, ulterior, să reprezinte forma fiecărui spațiu pe care și-l aminteau. Participanții au fost, de asemenea, rugați să indice unde se aflau în acel spațiu, cum se deplasau prin el și ce culori au perceput.

Acest lucru a scos la iveală faptul că, în ciuda descrierilor fantastice, aproape toate experiențele din pragul morții au urmat un tipar previzibil în ceea ce privește forma și culoarea.

Dintre cele 28 de spații conice reconstruite de participanți, 22 au fost descrise ca fiind complet alb-negru. În schimb, 27 dintre cele 31 de spații largi și curbate au fost percepute în culori vii.

Deși cercetătorii precizează că acesta nu constituie punctul central al lucrării lor, observația ar putea contribui la explicarea motivului pentru care oamenii au viziuni atât de impresionante.

Lipsa oxigenului și iluziile vizuale ar putea explica unele dintre aceste experiențe

Un aspect deosebit de interesant este faptul că cercetătorii au identificat similitudini izbitoare între aceste tipare și anumite tulburări vizuale cunoscute, care pot apărea în viața de zi cu zi.

De exemplu, o cantitate insuficientă de oxigen care ajunge la creier sau la ochi poate restrânge câmpul vizual, generând o „vedere în tunel” – fenomen remarcabil de asemănător cu „tunelul de lumină” descris în cadrul experiențelor din pragul morții.

Totodată, în condiții de luminozitate scăzută, ochii noștri devin, în mod natural, mai puțin sensibili la culori, deoarece celulele specializate pentru vederea în lumină slabă preiau rolul celor responsabile de percepția cromatică.

Pe de altă parte, spațiile largi și vaste, descrise de unii participanți, ar putea fi legate de un fenomen cunoscut sub numele de „efectul Ganzfeld”.

Atunci când este expus la un câmp vizual lipsit de detalii, creierul poate genera halucinații vizuale surprinzător de vii, încercând să suplinească absența aparentă a informațiilor.

Cu toate acestea, cercetătorii subliniază că aceste similitudini nu oferă o dovadă certă privind cauza viziunilor apărute în timpul experiențelor din pragul morții.