Focar de hepatită A la o școală din Iași: patru copii, confirmați cu boala. Ce spune medicul Ciuhodaru

Patru elevi de la Școala Gimnazială Zmeu, din comuna Lungani, județul Iași, au fost confirmați cu hepatită A, potrivit medicului Tudor Ciuhodaru, care a atras atenția, sâmbătă, pe Facebook, asupra riscului de răspândire a bolii și asupra măsurilor de igienă necesare pentru prevenirea acesteia.

Cum se transmite boala

Potrivit medicului, hepatita A se transmite prin contactul cu o persoană infectată sau prin consumul de apă și alimente contaminate cu virusul hepatitic A, fiind cunoscută drept „boala mâinilor murdare”. Mai rar, transmiterea se poate produce prin sânge, iar muștele, gândacii și șobolanii pot contribui, la rândul lor, la răspândirea infecției.

Ciuhodaru precizează că boala are răspândire universală, iar receptivitatea este generală în populație. Cele mai multe cazuri apar la copiii cu vârste între 1 și 14 ani și la sexul masculin, copiii și persoanele cu imunodeficiențe fiind cele mai expuse riscului. Formele severe, adaugă medicul, devin tot mai frecvente la persoanele de peste 40 de ani. El menționează că epidemiile de hepatită A apar, de regulă, în sezonul toamnă-iarnă și au o periodicitate de 5-6 ani.

Simptomele pot apărea la câteva săptămâni de la contactul cu virusul

Perioada de incubație variază între 14 și 42 de zile, cu o medie de 21-35 de zile, timp în care virusul este prezent în scaun, iar contagiozitatea crește în a doua jumătate a acestui interval. Perioada premergătoare apariției icterului durează, în medie, 3-7 zile și este însoțită de simptome generale specifice unei infecții, alături de manifestări digestive precum lipsa poftei de mâncare, greață, vărsături, dureri abdominale și modificări ale gustului sau mirosului.

Spălatul pe mâini, principala metodă de prevenție

Medicul explică faptul că virusul poate supraviețui luni de zile în apa contaminată, dar este distrus prin fierbere timp de cinci minute. Printre măsurile de prevenție recomandate se numără spălatul corect pe mâini, consumul de apă îmbuteliată în zonele cu risc crescut, dezinfecția, dezinsecția și deratizarea, precum și vaccinarea. Internarea și izolarea persoanelor infectate sunt, potrivit lui Ciuhodaru, obligatorii.

Evoluția bolii este, în general, autolimitată, iar imunitatea dobândită este durabilă — peste 80% dintre persoanele de peste 60 de ani au anticorpi împotriva virusului hepatitic A, potrivit medicului.

Ciuhodaru cere educație pentru sănătate în școli și finanțare mai mare pentru sistemul sanitar

Medicul consideră că apariția acestui focar demonstrează nevoia introducerii educației pentru sănătate în școli, astfel încât elevii să cunoască regulile elementare de igienă valabile pentru bolile transmise prin contact direct sau prin alimente și apă contaminate.

Acesta critică, totodată, nivelul finanțării sistemului medical din România, care alocă, potrivit acestuia, 858 de euro pe locuitor pentru sănătate — mai puțin de un sfert din media europeană de aproximativ 3.600 de euro pe locuitor. Ciuhodaru pledează pentru alocarea a cel puțin 6% din PIB pentru sănătate, pentru consolidarea medicinei școlare și pentru introducerea obligatorie a educației pentru sănătate în toate școlile din țară.