Generația Z comunică diferit la serviciu. De ce apar neînțelegeri cu colegii din generațiile mai în vârstă
În ciuda tuturor discuțiilor despre diferențele dintre generații la locul de muncă, unele dintre cele mai mari diferențe apar în momente surprinzător de obișnuite.
Situația devine mai pronunțată pe măsură ce Generația Z pătrunde tot mai mult pe piața muncii. Cei mai în vârstă membri ai Generației Z se apropie acum de 30 de ani, în timp ce cei mai tineri sunt la facultate și la liceu.
Un exemplu relevant este situația în care un angajat întârzie la serviciu. Pentru un manager din generația X, o astfel de situație poate justifica un apel telefonic, considerat mai direct și mai respectuos. Pentru un angajat din Generația Z, un mesaj poate fi însă o formă mai atentă de comunicare, mai ales dacă știe că managerul este ocupat. Aceeași situație poate fi, astfel, interpretată foarte diferit de cele două generații, fiecare având propria perspectivă asupra comunicării respectuoase la locul de muncă.
Generația Z a învățat să comunice într-o lume digitală
Ceea ce îi diferențiază pe membrii mai în vârstă ai Generației Z este faptul că mulți dintre ei au urmat facultatea sau au avut primele locuri de muncă în timpul pandemiei de COVID-19. În acea perioadă, o mare parte din comunicarea noastră s-a mutat online. Iar acum există o nouă schimbare, pe măsură ce inteligența artificială modifică din nou modul în care comunicăm, relatează Phys.org.
Rezultatul nu este neapărat că angajații din Generația Z comunică mai bine sau mai prost cu șefii și colegii lor decât o făceau generațiile anterioare. Susțin că pur și simplu au învățat să facă acest lucru într-un mediu foarte diferit.
Mulți angajați mai în vârstă au învățat că profesionalismul înseamnă stabilirea unor limite clare între viața personală și cea profesională. Membrii Generației Z ajung la maturitate într-o perioadă în care discuțiile despre sănătatea mintală și starea personală de bine sunt mult mai publice. Ceea ce pentru o persoană înseamnă sinceritate poate părea o dezvăluire excesivă de informații personale pentru șeful acesteia.
Asta nu înseamnă că managerii trebuie să devină terapeuți și nici că angajații trebuie să dezvăluie tot ceea ce se întâmplă în viața lor. Însă ambele părți ar putea avea nevoie să recunoască faptul că nivelul lor de confort în ceea ce privește dezvăluirea unor informații personale nu este universal.
Inteligența artificială schimbă din nou comunicarea la serviciu
O parte a comunicării la locul de muncă nu este niciodată exprimată verbal. Gândiți-vă la modul în care oamenii au învățat în mod tradițional să „citească o încăpere”. Priveau fețele celor din jurul unei mese de ședințe. Observau o schimbare în tonul managerului. Cineva îi aborda după o întâlnire și le explica discret ce tocmai se întâmplase. Acum gândiți-vă la cineva care avea 18 sau 19 ani în 2020.
Exact la vârsta la care mulți tineri și-ar fi dezvoltat aceste abilități la facultate, în stagii și la primele locuri de muncă, încăperea a dispărut. Cursurile s-au mutat online. Stagiile au devenit la distanță. Când oamenii s-au întors în persoană, măștile au făcut uneori comunicarea facială mai dificilă.
Asta nu înseamnă că membrii Generației Z nu pot citi expresiile faciale. Dar ar trebui să fim atenți în a presupune că toată lumea a avut aceleași oportunități de a învăța semnalele nescrise ale vieții profesionale.
Inteligența artificială ar putea face această problemă și mai importantă. Acum putem produce e-mailuri bine redactate, putem rezuma întâlniri și putem genera informații mai rapid ca niciodată. Dar mai multă comunicare nu garantează o mai bună înțelegere.