București, în șantier. În ce stadiu sunt lucrările la Planșeul Unirii. Constructorul va folosi „cârtițe” precum cele care sapă tunelurile la metrou

La solicitarea Gândul, reprezentanții Primăriei Sectorului 4 au explicat în ce stadiu se află lucrările la Planșeul Unirii, investiție care a început anul trecut. Ca element de noutate, la structura de beton din Piața Unirii se va lucra cu utilaje precum cele care sapă tunelurile la metrou, respectiv celebrele „cârtițe”. Utilajele vor fi folosite pentru creșterea capacității de tranzit a râului Dâmbovița, dar nu vor fi la fel de mari precum cele folosite la metrou.

Lucrările La Planșeul Unirii au început anul trecut, iar în prezent avansează simultan pe toate cele patru etape ale proiectului.

Vechiul planșeu a fost deja demolat în totalitate, toți piloții necesari consolidării structurii au fost executați, iar peste 75% dintre grinzile de coronament și radierul noii construcții sunt deja realizate, potrivit datelor obținute de Gândul.

„Au fost finalizate 16 dintre cele 19 tronsoane ale noului planșeu, dintre care opt au fost deja post-tensionate, reprezentând aproximativ 70% din lungimea totală a noii structuri.

Până la finalul anului, planul este ca întreaga placă de beton să fie finalizată, iar la începutul anului viitor să refacem parcul, așa cum era înainte, cu alei și spațiu verde.

În paralel cu aceste lucrări extrem de importante, constructorii și reprezentanții Apelor Române au reușit, după foarte mulți ani, să curețe zona celor patru sifoane, care erau aproape colmatate și pline de mâl. În cadrul acestei operațiuni au fost îndepărtate peste 1.000 de tone de deșeuri și aluviuni depuse în timp”, au transmis reprezentanții Primăriei Sectorului 4, la solicitarea Gândul.

Primăria Sectorului 4, despre Planșeul Unirii: „Vom săpa la mare adâncime”

Sursa citată mai arată că la planșeu se vor monta două conducte foarte mari, iar pentru această lucrare se va folosi tehnologie asemănătoare cu cea de forare la metrou.

„La solicitarea Apelor Române, privind creșterea capacității de tranzit a râului Dâmbovița, continuăm montajul celor două conducte uriașe, folosind o tehnologie similară cu cea utilizată la construcția metroului.

Practic, punem la treabă utilaje de tip TBM (Tunnel Boring Machine, sau celebrele «cârtițe» – n.r.), săpăm la mare adâncime și apoi montăm țevile care, în cazul în care râul Dâmbovița va înregistra debite mari, vor prelua surplusul de apă într-un sistem de tip by-pass și îl vor direcționa în aval, pentru a reduce presiunea apei asupra infrastructurii din centrul orașului.

Și, ca element de noutate, împreună cu colegii de la Apa Nova, constructorii au reușit să elimine din cuva râului un masiv uriaș de beton care afecta cursul apei”, au transmis reprezentanții Primăriei Sectorului 4.

Structura de beton din Piața Unirii era foarte degradată

Guvernul a decis, în aprilie 2023, suplimentarea cu 750 de milioane de lei a fondurilor din Programul „Anghel Saligny”, pentru reabilitarea și consolidarea Planșeului de la Piața Unirii.
Foarte multă vreme, proiectul de reabilitare a fost blocat în sertarul fostului primar general Nicușor Dan, care a semnat autorizația de începere a lucrărilor în ultima sa zi de mandat la Primăria Generală.

Planșeul de beton din Piața Unirii, pe sub care trece Râul Dâmbovița, se afla într-o stare de degradare foarte mare. Expertize tehnice au arătat că structura avea un risc seismic gradul I.
Structura de beton se afla în risc de prăbușire

Potrivit specialiștilor în construcții, care au verificat planșeul, acesta se putea prăbuși în cazul unui seism de intensitate medie. Problema uriașă era reprezentantă și de faptul că pe sub Dâmbovița (și pe sub planșeu) se află pasajul de la metrou, dintre Unirii 1 și Unirii 2.

Gândul a publicat încă din martie 2021 imagini în premieră de sub planșeu, care arată starea deplorabilă a construcției. Imaginile pot fi văzute AICI.

Acestea sunt deficiențele grave identificate la Planșeul Unirii:

• armături corodate, beton exfoliat, reduceri de secțiune, vegetație acvatică pe fața betonului și defecte de față văzută la riglele cadrelor;
• grinzi secundare (nervuri) demolate, zone care se presupune că au fost refăcute în cofraj metalic nerecuperat și care sunt într-o stare avansată de coroziune;
• grinzi secundare (nervuri) cu secțiune de rezistență puternic afectată, console scurte la cadrele de rost distruse în întregime ca urmare a infiltrațiilor de apă în rosturi;
• beton exfoliat, armături corodate și infiltrații locale în placa de beton a planşeului;
• defecte de execuție și lucrări executate necorespunzător cu ocazia diverselor intervenții la planșeu;
• degradări la partea carosabilă a străzilor de deasupra planşeului, guri de scurgere, borduri, trotuare pietonale și parapete.