Investigația penală în cazul morții Anei Oroș, ucisă de o haită de câini la Lacul Morii, închisă fără vinovați: „Nimeni nu s-a simțit responsabil”
După mai bine de doi ani de cercetări, investigația penală în cazul morții Anei Oroș, ucisă de o haită de câini la Lacul Morii, a fost clasată. La cinci luni de la decizie, Sorin Daraban, tatăl copilului rămas în urma Anei, a vorbit public pentru prima dată pentru Mediafax.
Motivarea ordonanței de clasare în cazul Anei Oroș, femeia de 43 de ani ucisă de o haită de câini la Lacul Morii, a stârnit indignare în rândul familiei victimei și a avocaților ei.
În mai 2025, Parchetul de pe lângă Tribunalul București a decis că „Autoritatea pentru Supravegherea și Protecția Animalelor (ASPA) București a încercat, dar nu a reușit” să gestioneze problema câinilor fără stăpân, iar între acțiunile instituției și moartea femeii „nu există legătură cauzală directă”, chiar dacă a admis că ,,obligația legală a ASPA în situația dată era indubitabilă”m precum și că ,,avea datoria clară de a acționa”.
Formularea, considerată de familie „absurdă și sfidătoare”, stă la baza soluției de clasare a dosarului penal, emisă după mai bine de doi ani de anchetă, de procurorul Călin Dumbrăveanu, de la Parchetul de pe lângă Tribunalul București.
Avocații familiei susțin că este vorba despre o motivare fără logică juridică, care, dacă ar fi aplicată și altor cauze penale, ar deschide calea către o lipsă generală de răspundere:
„E o raționare periculoasă. Dacă aplicăm aceeași logică la toate faptele din culpă, oricine ar putea scăpa spunând că a încercat să-și îndelinească responsabilitățile, dar n-a reușit. Nu poți clasa un dosar penal pe ideea de intenție bună, fără rezultat”, susțin apărătorii familiei.
„Am tot așteptat un răspuns din partea autorităților, dar nu se întâmplă nimic”
Sorin Daraban, fostul soț al Anei Oroș, care își reprezintă în fața legii fiul încă minor, spune că a tăcut până acum și a așteptat ca justiția să-și facă datoria și ca procedurile legale să urmeze cursul firesc:
„Am tot așteptat un răspuns din partea autorităților, dar nu se întâmplă nimic. Am depus contestația, am atacat decizia de clasare și am tot așteptat. Nu se întâmplă absolut nimic. E clar o trenare în luarea deciziilor. Vrem doar o decizie corectă și obiectivă”.
El a spus că nu s-a îndreptat împotriva nimănui, nici persoană fizică, nici instituție, ci doar a vrut ca autoritățile să-și facă treaba și să identifice vinovații: „Noi nu am acuzat pe nimeni, doar am cerut ca justiția să ancheteze, să judece și să scoată la iveală responsabilii, fie ei persoane fizice sau juridice”.
De asemenea, „familia nu a deschis acțiune și în instanța civilă pentru că nu urmărește obținerea de despăgubiri, ci doar aflarea adevărului privitor la cei responsabili, ca o formă de reparație morală pentru fiul rămas fără mamă”.
Conform plângerii depuse împotriva ordonanței de clasare, raportul Corpului de Control al Primarului General din 17 ianuarie 2024 a închis, practic, orice portiță administrativă, consemnând că «ASPA și Direcția Generală de Poliție Locală nu au culpă». Mai târziu, concluzia a devenit argumentul principal al clasării.
Deși câinii fără stăpân se aflau în zonă, angajații ASPA „au acționat profesionist și diligent”, iar instituția ,,și-a folosit la maximum resursele umane și logistice” și ,,a identificat proactiv factorul de risc major” – a fost concluzia procurorului de caz.
Totodată, au comunicat apărătorii, se reține că „programul angajaților se termina cel mai adesea la ora 14.00, că echipajele nu mai acționau seara sau noaptea, deși atunci erau semnalate cele mai multe atacuri, că nu se mai foloseau arme tranchilizante, că numărul de capturări era drastic redus și că nu exista un serviciu de permanență care să intervină în situații de urgență”.
Ana Oroș fusese atacată și cu un an înainte, în aceeași zonă
Dar argumentul că tragedia nu putea fi prevenită contrazice faptele din dosar, spun avocații. Ana Oroș fusese atacată cu un an înainte, în aprilie 2022, în aceeași zonă, de o altă haită de câini. Deși cu multe traume, ea a scăpat atunci cu viață, după mai multe operații și o perioadă lungă de spitalizare.
Dar la 21 ianuarie 2023, femeia a fost ucisă în timp ce alerga pe același dig dinspre sectorul 6 al Lacului Morii, loc semnalat constant, în ultimii ani, ca fiind infestat cu haite agresive. Martorul care a alertat 112 se afla pe malul opus, la mai bine de un kilometru distanță, și nu a putut să intervină și s-o ajute.
Conform raportului medico-legal, victima a suferit multiple mușcături, cea mai gravă fiind la nivelul coapsei, cu secționarea arterei femurale, care i-a provocat și moartea în câteva minute prin hemoragie masivă.
„Era pentru a doua oară în același loc, la doar un an distanță. Asta arată că pericolul era cunoscut, permanent, previzibil. ASPA și autoritățile știau și totuși n-au acționat eficient”, spune familia.
Prin urmare, familia și avocații săi spun că „procurorul de caz a realizat o analiză superficială și parțială a datelor din întregul dosar penal și a adus probe doar în favoarea, nu și în defavoarea inculpatului, deși acestea existau”.
„Din aproximativ 8500 pagini, cât are dosarul penal, 3332 reprezintă doar sesizările disperate și repetate ale cetățenilor din anii 2021, 2022 și 2023, toate cunoscute de ASPA” – a dezvăluit Sorin Daraban, adăugând și că „instituția trebuia să ia măsuri proporționale cu situația reală”.
Însă dincolo de lupta juridică, familia încearcă să mențină un echilibru fragil între durere și speranță, o viață normală pentru Vlad, fiul Anei, acum adolescent. „Am făcut eforturi mari ca impactul emoțional asupra lui să fie minim. Timpul mai estompează din răni, dar ele există. Are încă niște întrebări și traume emoționale, sper să le depășească în timp”, spune Sorin Daraban.
Peste toate însă, oentru tatăl copilului rămas în urma Anei Oroș, tăcerea autorităților este cel mai greu de suportat:
„Nimeni nu se simte și nu s-a simțit responsabil nici măcar când s-a întâmplat tragedia: nici ASPA, nici Poliția Locală, nici primăriile. Nici măcar un mesaj de condoleanțe, o scrisoare, un gest de empatie, nimic. Într-o societate normală – vorbim că suntem parte din Uniunea Europeană, că ne vrem europeni – ar trebui să existe măcar demisii de onoare în astfel de situații. Adică, cel care păstorește un sector anume, iar acolo se întâmplă o tragedie de acest fel… cineva iese public și spune: «Demisionez fiindcă era în responsabilitatea mea. Eu ar fi trebuit să gestionez, să supraveghez, să previn. N-am reușit și a murit un om»”.
De precizat este că, ASPA București funcționează în subordinea Primăriei Generale a Municipiului București, la fel ca Direcția Generală de Poliție Locală și Control a Municipiului București.
Autorul recomandă: