Fabuloasa poveste a orașului Shenzhen, unde a avut loc summitul Trump-Xi-Putin. Cum s-a transformat, în 40 de ani, din sat pescăresc în principalul oraș de cercetare și dezvoltare al Chinei. Acum are o populație cât România

Publicat: 20 11. 2026, 05:00

Întâlnirea istorică dintre Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping, care a avut loc joi, 19 noiembrie, pe teritoriu chinezesc, a atras toate privirile asupra orașului Shenzhen, a șasea cea mai mare localitate din China după numărul de locuitori și al treilea cel mai puternic generator al economiei din „Țara de Mijloc”. Totuși, nu mulți sunt cei care știu faptul că, în urmă cu doar 50 de ani, Shenzhen nu reprezenta mai mult decât o simplă așezare rurală, cunoscută pentru câmpurile de orez sau fermele din regiune și formată doar din câteva sate de pescari, care nu adunau mai mult de 300.000 de locuitori. Astăzi, populația orașului Shenzhen depășește 18 milioane de locuitori, un număr aproape la fel de mare cu cel al populației din România.

Istoria micului sat pescăresc, transformat „peste noapte” într-un gigant economic al Asiei este foarte impresionantă, mai ales din punct de vedere al faptului că dezvoltarea a pornit ca un fel de experiment social și a ajuns, în cele din urmă, să influențeze radical modul în care funcționează economia Chinei, astfel încât aceasta să își mențină, în spatele Americii, locul secund în clasamentul global.

Loading ...

1842: Hong Kong devine colonie britanică, Shenzhen profită de dezvoltarea economică de la graniță

Prima atestare istorică a orașului Shenzhen datează din anul 1410. Numele Shenzhen apare în documentele din timpul dinastiei Ming, iar înțelesul acestuia este de „șanțuri adânci” sau „canale adânci” – referință la canalele de drenaj care traversau câmpurile de orez.

Schimbarea decisivă a geografiei regionale a avut loc în secolul al XIX-lea, mai exact în anul 1842, atunci când, la finalul Primului Război al Opiului, prin Tratatul de la Nanking, insula Hong Kong a fost cedată Marii Britanii.

Ulterior, în 1898, Convenția pentru extinderea teritoriului Hong Kongului oferă Marii Britanii un contract de închiriere pe 99 de ani asupra „Noilor Teritorii”, regiune car includea zone aflate la nordul peninsulei Kowloon, până la frontiera cu China.

Astfel, Shenzhen a devenit un teritoriu aflat la graniță cu o colonie britanică aflată în plină dezvoltare comercială.

1949: Fondarea Republicii Populare Chineze, avantaj strategic pentru regiunea din care face parte Shenzhen

Un alt moment decisiv a avut loc în 1911, atunci când a fost construită calea ferată Kowloon–Guangzhou. Una dintre stații a fost amplasată chiar în Shenzhen, aspect care a favorizat dezvoltarea micului sat pescăresc.

Mai apoi, între anii 1949 și 1978, Shenzhen a traversat perioada de dinaintea miracolului economic care a dat naștere orașului modern care a găzduit întâlnirea istorică dintre Trump, Putin și Xi Jinping.

Fondarea Republicii Populare Chineze la data de 1 octombrie 1949 a determinat o serie de transformări care au avut loc la nivelul tuturor regiunilor de pe teritoriul chinezesc. Este vorba de procese precum colectivizarea agriculturii, industrializarea controlată de stat, campaniile politice ale regimului comunist, respectiv Revoluția Culturală – între anii 1966 și 1976.

În această perioadă, Hong Kong s-a dezvoltat rapid ca centru capitalist, comercial și industrial. Practic, apropierea de Hong Kong îi oferă comitatului Bao’an – din care făcea parte și Shenzhen – un avantaj strategic substanțial. Mai exact, acces imediat la capital, piețe, tehnologii, expertiză și comerț internațional.

1978-1979: Al Treilea Plen al Comitetului Central, momentul care declanșează miracolul economic din Shenzhen

În decembrie 1978, la cel de-al Treilea Plen al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, conducerea „Regatului de Mijloc” stabilește mai multe reforme economice care urmau să fie implentate. Practic, din acel moment, China a început să experimenteze, din ce în ce mai mult, mecanisme de piață.

Printre noile obiective, se numărau ținte precum atragerea capitalului străin, importul tehnologiei occidentale, creșterea productivității, modernizarea industriei și, nu în ultimul rând, conectarea Chinei la economia mondială.

În martie 1979, autoritățile centrale și cele din Guangdong decid transformarea comitatului Bao’an în orașul Shenzhen. Opt luni mai târziu, Shenzhen primește statutul de oraș administrat direct la nivel provincial.

La data de 26 august 1980, Comitetul Permanent al Adunării Naționale a Poporului aprobă oficial înființarea Zonei Economice Speciale Shenzhen. Suprafața inițială a acesteia era de 327,5 km². Astfel, Shenzhen a devenit primul mare experiment de acest tip din China.

În 1981, Shenzhen a primit statutul de oraș subprovincial, moment în care a început să își consolideze autonomia administrativă și capacitatea de a lua decizii economice.

1980-1985: „Noul” Shenzhen este construit de la zero și primește o autonomie extrem de mare pentru un oraș din China

Până în anul 1985, construirea „noului oraș” a fost făcută aproape de la zero. Vorbim de drumuri și infrastructură de transport, rețele de electricitate, apă și telecomunicații, cartiere rezidențiale, fabrici și parcuri industriale, clădiri administrative și diferite facilități portuare și logistice.

Un moment istoric extrem de important este reprezentat de prima tranzacție pentru drepturile de utilizare a terenurilor urbane din China socialistă, care a avut loc în 1987, la Shenzhen.

De altfel, în anii 1980, populația regiunii crește exploziv, iar Shenzhen devine un oraș format, în mare parte, din imigranți.

În 1992, Shenzhen primește competențe legislative locale, o autonomie neobișnuit de mare pentru un oraș chinez. În 1993, vechiul comitat Bao’an este reorganizat în două districte – Bao’an și Longgang. Astfel, zonele rurale din jur au început să fie integrate în dezvoltarea urbană a metropolei.

Până la începutul anilor 2000, Shenzhen începe să depășească modelul bazat exclusiv pe muncă ieftină. Au fost dezvoltate rețele de telecomunicații, producții de echipamente, servicii financiare, centre de cercetare sau centre logistice.

1997: Hong Kong revine sub suveranitatea Chinei, Shenzhen devine primul oraș fără localități rurale la nivel administrativ

De altfel, pe 1 iulie 1997, Hong Kong revine sub suveranitatea Chinei și devine Regiune Administrativă Specială, care operează sub deviza „o țară, două sisteme”. Evenimentul este decisiv pentru Shenzhen, întrucât a dispărut administrația britanică de la sudul frontierei și s-a intensificat relația dintre cele două orașe.

Odată cu intrarea în mileniul 3, Shenzhen intră în era tehnologică. În 2004, Shenzhen devine primul oraș chinez fără localități rurale la nivelul organizării administrative. Asta nu înseamnă că au dispărut toate satele tradiționale. Multe au continuat să existe sub forma așa-numitelor „urban villages”, integrate în țesutul metropolitan.

În 2008, Shenzhen intră în Rețeaua Orașelor Creative UNESCO, primind titlul de „City of Design”. Este vorba de prima recunoaștere internațională de acest tip pentru un oraș din China.

În perioada 2010-2015, își face apariția un nou centru economic între Shenzhen și Hong Kong: Qianhai. Obiectivele acestuia urmăreau printre altele, integrarea serviciilor financiare, dezvoltarea comerțului internațional, respectiv atragerea companiilor de servicii moderne.

2013: Shenzhen este recunoscut ca unul dintre cei mai puternici jucători în domeniul tehnologic și digital

După anul 2013, Shenzhen și-a consolidat întregul ecosistem tehnologic. Practic, accentul a fost pus din ce în ce mai mult pe telecomunicații, inginerie software, inteligență artificală, robotică, drone, echipamente medicale sau vehicule electrice.

În 2015, proiectul Greater Bay Area și-a propus să urmărească integrarea economică a regiunii formate din Shenzhen, Guangzhou, Kong Kong și Macao. Shenzhen are un rol central în această schemă datorită industriei, tehnologiei și capacității sale de inovare.

În 2019, Shenzhen a primit statutul de zonă demonstrativă socialistă. Mai exact, dacă în 1980 orașul trebuia să demonstreze că mecanismele de piață și investițiile străine pot contribui la dezvoltarea Chinei, mai nou avea misiunea de a demonstra că poate deveni un model de inovare tehnologică, dezvoltare economică de calitate și integrare internațională.

2022-2026: Shenzhen își consolidează statutul de metropolă industrială și tehnologică de talie mondială

După perioada pandemiei de COVID-19, prin eliminarea politicii Zero-COVID la sfârșitul anului 2022, Shenzhen și-a reluat activitățile economice în condiții normale. Investițiile au continuat în industria semiconductorilor, în inteligența artificială, în robotică sau în biotehnologie.

În 2025, Shenzhen și-a consolidat statutul industrial și tehnologic drept metropolă de dimensiune mondială. Cu o populație permanentă de 18,25 milioane de locuitori, o creștere economică de 5,5% și un PIB de aproximativ 3,8 trilioane de yuani – adică aproximativ 525 de miliarde de euro – Shenzhen rămâne unul dintre principalele centre de producție industrială și de export din China.

În 2026, Shenzhen continuă să urmărească trei obiective strategice: supremația tehnologică, industria avansată și integrarea regională și internațională.