Legiștii nu au încredere în noua legislație care se referă la șoferii drogați. „SMLR își exprimă reticenţa faţă de potenţiala lor eficienţă judiciară”

Societatea de Medicină Legală din România (SMLR) a transmis, sâmbătă, că decizia Înaltei Curţi de Casație şi Justiție care vizează conducerea unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive re-conferă rolul important al expertizei medico-legale, realizarea acestora fiind deja o practică cotidiană. 

SMLR, forul profesional ce reprezintă autoritatea ştiinţifică a specialiştilor din medicina legală, a transmis precizări cu referire la decizia Înalte Curţi de Casaţie şi Justiţie în cazul conducerii unui vehicul sub influenţa substanţelor psihoactive.

”Reţeaua de medicină legală salută decizia ICCJ care re-conferă rolul important al expertizei medico-legale, binemeritat şi elocvent necesar unei bune soluționări judiciare a cazurilor, mijloc probator fundamentat științific, dar, mai ales, singurul integrator al unei pleiade largi de elemente ce necesită analiza, așa cum subiectul de față o solicită implicit. (…) Expertizele medico-legale de stabilire a influenţării capacităţii de a conduce un autovehicul al unei persoane în prezența unor substanțe cu potenţial psihoactiv constituie deja o rutină a activităţii cotidiene medico-legale, ele fiind solicitate, în funcţie de practica – neunitară – a organelor judiciare, chiar şi în toate cazurile (pentru unele Curţi/Parchete) în care examenul de laborator al probelor biologice relevaseră prezenţa unor substanţe”, transmite SMLR, într-un comunicat de presă.

SMLR arată că ”este indubitabilă” experiența medicilor legişti în acest domeniu, mai ales că în ultimii 6-7 ani, organele judiciare au solicitat în mod constant efectuarea de analize, însă legiștii au avut la dispoziție termene rezonabile, de până la o lună.

SMLR reacţionează şi faţă de propunerile făcute de către Alina Gorghiu: „SMLR a luat act de noile propuneri de modificare a legislației şi exprimă reticenţa faţă de potenţiala lor eficienţă judiciară, având în vedere modalitatea abruptă în care eventuala lor implementare ar abdica de la principiile fundamentale ale biologiei / farmacologiei / toxicologiei. Textul de lege propus va conduce, de ex,. la translatarea apriorică a unor constatări anodine (detecţii de laborator a unor substanţe psihoactive, lipsite de relevanţă toxicologică sau clinică) către o, prezumată implicit, prezenţă a unor efecte psihoactive cert manifeste şi incapacitante, eludând (în absenta evaluării expertale complexe) posibilitatea analizei discriminative a condiţiilor şi circumstanţelor care pot influenţa stabilirea responsabilităţii / imputabilităţii / vinovăţiei de către organele judiciare în drept”.

Analize complexe pentru pacienţii care urmează tratament medicamentos

Totodată, pentru pacienţii care urmează tratament medicamentos este nevoie de analize complexe.

”De asemenea, prevederile nu asigură predictibilitate adecvată – ce ar trebui să caracterizeze orice prevedere juridică – pentru pacienții care urmează tratamente medicamentoase şi care respectă indicațiile medicale, încetarea efectului clinic nefiind concomitentă epurării complete din organism a medicamentului, aspect demonstrabil doar prin analize toxicologice cantitative complete şi evaluări”, au mai transmis legiștii.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a decis că, în cazul infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influeţa substanţelor psihoactive, este necesar să se constatate atât prezenţa în probele biologice a substanţei psihoactive, cât şi dacă aceasta afectează capacitatea de a conduce a autorului faptei.