Magneziul de la Rășinari va fi scump, dar strategic pentru Europa. Ce spune un cercetător după ce a analizat proiectul minei

Magneziul de la Rășinari ar urma să fie mai scump, dar strategic pentru Europa. Un cercetător al Institutului Geologic al României a analizat proiectul minei de la Rășinari și spune că principalul risc pentru mediu ar proveni din uzina hidrometalurgică.

Cercetătorul Ștefan Marincea, de la Institutul Geologic al României, indică uzina hidrometalurgică drept principal risc pentru mediu, după ce a analizat proiectul companiei MPI Magnesium. Materia primă extrasă din cariera de pe Valea Dobra ar urma să fie procesată la fabrica hidrometalurgică din Săliște. Geologul explică procesul și posibilele efecte asupra mediului și costurilor.

Roca este mai întâi concasată și măcinată fin. Apoi este încălzită la 600°C și tratată cu acid clorhidric sau sulfuric. Se obține clorură sau sulfat de magneziu, care unt tratate cu sodă caustică și transformate, ulterior, în magneziu metal.

„Extragerea Mg din roca serpentinică presupune concasarea rocii, măcinarea fină, încălzirea la 600°C pentru deshidratare și atacarea cu acid clorhidric sau sulfuric. Procedeul în sine este folosit în Canada pentru tratarea unor deșeuri (halde) ale fostelor exploatări de azbest (crisotil) pentru obținerea de Mg metal. Clorura de magneziu sau sulfatul de magneziu obținuți se tratează cu o bază (în speță sodă caustică – NaOH) pentru obținerea hidroxidului de magneziu, care este redus printr-un procedeu pirolitic la magneziu metal”, spune cercetătorul, potrivit Turnul Sfatului.

Cercetătorul precizează care ar putea fi riscul

Acest proces are, în schimb, un impact real asupra mediului. Deși MPI Magnesium vorbește despre un proiect sustenabil, cercetătorul Ștefan Marincea indică un alt risc. Potrivit acestuia, principalul impact asupra mediului ar putea veni din procesarea mineralelor, nu din exploatarea carierei și transport.

„Procesul în sine este energointensiv și presupune o cantitate mare de reactivi, fapt care face să crească atât costurile de producție, cât și costurile de mediu. Rezultă o cantitate mare de șlam de silice hidratată, în bună parte coloidală, care va trebui haldat în bazine de decantare și care este considerat deșeu industrial”, spune Marincea.

Proiectul ar putea crește rolul strategic al României pe piața europeană a materiilor prime critice. În același timp, cercetătorul avertizează că proiectul va avea un impact asupra mediului și va genera costuri de ecologizare. Comunitățile locale ar putea beneficia de locuri de muncă și investiții. În același timp, riscurile, mai ales cele legate de procesare, ar putea diminua aceste beneficii.

Cum ar putea deveni mai „scump” magneziul

Costurile sunt un alt punct important al proiectului. Funicularul ar urma să coste 15 milioane de euro, iar suma reprezintă cea mai mare parte din cele 20 de milioane de euro alocate inițial dezvoltării carierei de pe Valea Dobra. Ștefan Marincea spune că măsurile propuse nu acoperă toate costurile industriale. El indică transportul unor cantități mari de substanțe chimice și depozitarea șlamului de silice. Geologul atrage atenția și asupra emisiilor de dioxid de carbon și a necesității unor măsuri pentru reducerea acestora. Potrivit geologului, toate aceste costuri ar putea duce la obținerea unui magneziu mai scump decât cel disponibil deja pe piață.

„Va fi produs un magneziu «scump», dar foarte necesar piețelor europene”, spune el.

Metoda de exploatare ar putea crește și ea costurile proiectului. Cercetătorul arată că magneziul poate fi obținut și prin valorificarea haldelor de azbest. Astfel, sunt reduse deșeurile periculoase și nevoia unei noi cariere. O abordare similară este folosită în proiectul Verde Magnesium de la Budureasa, Bihor. Compania exploatează fosta mină de brucit de la Dealul Pițigușului. Proiectul a fost inclus de Comisia Europeană pe lista proiectelor strategice.

MPI Magnesium vrea să deschidă o carieră de magneziu de aproape 7 hectare pe Valea Dobra, lângă Rășinari. Compania așteaptă aprobarea licenței de exploatare. Magneziul și produsele derivate sunt folosite în industrii precum siderurgia, construcțiile, industria aerospațială și apărarea.

Sursă foto: Shutterstock – imaginile au rol ilustrativ