Marcel Ciolacu îl acuză direct pe Ilie Bolojan de complicitate în cazul „Azilele Groazei din Bihor”

Marcel Ciolacu, îl acuză pe Ilie Bolojan că aplică un dublu standard în asumarea responsabilității politice. Fostul președinte al PSD pune în oglindă demisia din Guvern a Gabrielei Firea după scandalul azilelor din 2023 cu poziția actualului premier interimar în  ancheta „caselor groazei” din Bihor. El arată că  numărul și nivelul de proximitate al conexiunilor care leagă numele lui Bolojan de cel al lui Viorel Pașca este incomparabil mai mare decât în cazul Firea.

Ciolacu precizează că există documente oficiale semnate de Bolojan privind colaborarea cu asociația lui Pașca, dar liderul liberal refuză să își asume orice responsabilitate.

„În iulie 2023, Gabriela Firea și-a dat demisia din Guvern.
Vina ei? O angajată din cabinet cunoștea o persoană vizată în ancheta azilelor. Atât. Nicio semnătură, niciun premiu, nicio legătură directă.
O vină care nu i-a fost dovedită niciodată. A plecat, alături de Marius Budăi, pentru că așa arată responsabilitatea politică: nu aștepți să te împingă alții, pleci singur.
Suntem în 2026. Ilie Bolojan: a condus Oradea și Bihorul aproape două decenii – exact județul în care Viorel Pașca și-a construit nestingherit „casele groazei””, a scris Ciolacu pe Facebook.

Azilele Groazei la Bihor

În iulie 2026, DIICOT a deschis o anchetă în care îl acuză pe Viorel Pașca și pe apropiați ai săi că ar fi folosit o asociație cu aparență umanitară ca paravan pentru exploatarea unor persoane vulnerabile: bătrâni, persoane bolnave, persoane cu dizabilități psihice sau fără sprijin. Procurorii susțin că oamenii erau recrutați, primiți și adăpostiți în imobile din Bihor, iar veniturile lor — pensii, indemnizații, ajutoare sociale și donații — ar fi fost controlate sau folosite de grupare.

Potrivit anchetatorilor, 401 persoane care au murit în spațiile controlate de gruparea lui Viorel Pașca ar fi fost înhumate pe un teren aflat lângă un cimitir greco-catolic, practic pe un câmp.

Marcel Ciolacu arată că numele lui Bolojan este legat de cel al lui Pașca, în condițiile în care primăria coindusă de el l-a premiat.. Mai mult, a lăudat „buna colaborare” cu acesta în rapoartele CJ Bihor din 2021 și 2023 semnate chiar de liderul PNL când ocupa funcția de șef al Consiliului Județean Bihor.

„Ba mai mult:
▪️ primăria condusă de el l-a premiat pe Pașca și l-a prezentat public drept model de implicare socială.
▪️ rapoartele CJ Bihor din 2021 și 2023, semnate chiar de Ilie Bolojan, laudă „buna colaborare” cu asociația lui Pașca.
▪️ fiul lui Pașca este viceprimar PNL în Holod – comuna cu cimitirul improvizat, cu sute de cruci de fier;
▪️ cei mai apropiați oameni ai săi l-au premiat și l-au numit public „un om deosebit”.
Și ce face domnul Bolojan?
Declară că „n-a avut nicio tangență” și că a aflat din presă.
Cu propria semnătură pe documente. Și rămâne, fără nicio jenă, agățat de o funcție din care oricum a fost demis.
Gabriela Firea a plecat pentru o vină nedovedită.
Ilie Bolojan rămâne, cu toate semnăturile lui pe rapoarte.
Asta e diferența dintre demnitate și sfidare. Și România o vede”, scria Ciolacu pe Faceboook.

Șase persoane, între care Viorel Pașca, reținute în dosar

La percheziții, anchetatorii au găsit documente și bunuri care, potrivit DIICOT, ar susține acuzațiile: peste 200 de carduri bancare, carduri sociale, acte de identitate ale persoanelor găzduite, sume importante de bani în mai multe valute, registre privind internări, externări și decese, dar și o încăpere amenajată ca „farmacie”, cu multe medicamente, inclusiv unele cu regim special.

În dosar au fost reținute șase persoane, între care Viorel Pașca, soția sa, fiii săi și Delia Păcală, o persoană descrisă de presă ca având rol de coordonare în cadrul asociației. Alte cinci persoane au fost puse sub control judiciar. Acuzațiile anunțate sunt constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă continuată și complicitate la trafic de persoane.

Potrivit datelor citate din anchetă, în sistemul asociat lui Pașca ar fi fost găzduite peste 400 de persoane vulnerabile, iar prejudiciul estimat de procurori este de peste 13 milioane de lei.