Angajat la Spitalul Judeţean de Urgență Brăila, după vaccinarea anti-Covid: „Nu puteam să respir, mă ardea tot corpul, o mână invizibilă îmi strângea gâtul. Mi s-a spus că sufăr de „Sindromul piciorului tăiat”

Publicat: 05 02. 2021, 18:27
Actualizat: 06 04. 2021, 14:34
Foto: Facebook

Magdalena Sabadus, angajat la Spitalul Judetean de Urgenta Brăila, este una dintre persoanele vaccinate anti-Covid. Povestea ei relevă începutul lipsei de transparență a cadrelor medicale în ceea ce privește reacțiile adverse a persoanelor vaccinate. Medicii încercau să o convingă că suferă de „ Sindromul piciorului tăiat” și au sfătuit-o să meargă la psiholog. Mai mult, într-o stare de sănătate deplorabilă, femeia spune că a fost dusă pentru a primi a doua doză de vaccin, iar situația ei nu a fost raportată autorităților. Magdalena avertizează că lumea trebuie să știe de efecte adverse ale vaccinului, chiar și în cazul unei persoane puternice și sănătoase așa cum era ea.

Potrivit Antena 3, Magdalena Sabadus a povestit pe Facebook că a început să se simtă rău încă din primele secunde după vaccinare, simțind că se sufocă. Însă, medicul care trebuia să identifice cauza simptomelor i-a spus că totul este în regulă. Mai mult, i s-a administrat un alt tratament, iar starea femeii s-a înrăutățit, după ce a ajuns acasă.

„Am început să mă simt rău din primele secunde după vaccinare””

„În data de 06.01.2021 „conform programării”, m-am vaccinat. Atunci avea să înceapă calvarul. Am început să mă simt rău din primele secunde după vaccinare. Senzație de idem la ambele brațe și sufocare ușoară. Medicul ce asista pacienții vaccinați a fost ferm în concluzia sa «Nu este de la vaccin!». Mi-a fost administrat tratamentul de urgență și am crezut că totul s-a sfârșit. Dar, zi după zi, starea mea s-a agravat” .

După 5 zile, femeia avea să ajungă la internări UPU, într-o stare gravă, simțind că se sufocă, iar corpul îi arde. Însă, nimeni nu îi dădea crezare.

„Nu puteam sa respir (…) o mână invizibilă îmi strângea gâtul”

„Colegii mei, cărora le sunt nemărginit recunoscătoare, au încercat să mă ajute cu tot ce au putut și tot ce au știut dar binele era de scurta durata. În ziua de luni, 11.01.2021, am ajuns la internari UPU. Starea mea era deplorabila.  Nu puteam să respir, mă ardea tot corpul, nu puteam să-mi ating pielea și o mână invizibilă-mi strângea gâtul. După internare, speram ca medicul meu curant mă va salva si-mi va reda viața de zi cu zi. M-am înșelat. Nimeni nu credea ceea ce vedea, nimeni nu credea în suferința mea, în drama ce o trăiam”.

Deși se afla într-o stare de sănătate deplorabilă, medicii o contraziceau și încercau să o convingă că suferă de „ Sindromul piciorului tăiat”, deși în prospectul vaccinului se precizează că pot exista și reacții adverse. Medicul curant nu știa, însă. cum să o ajute.

„Medicul dermatolog mi-a spus că sufăr de „ Sindromul piciorului tăiat”

„Până și medicul dermatolog mi-a spus că sufăr de „ Sindromul piciorului tăiat” și că ar trebui să merg și la un psihiatru. Toți așteptau să-mi treacă și să plec acasă. Dar……starea mea era grava. Din ce în ce simțeam că nu mai pot, că nu mai pot să respir, să mă odihnesc, să trăiesc și……medicul curant mi-a spus că „Nu știu ce să-ți mai fac!”.

Fără niciun ajutor și cu dureri cumplite, femeii i s-a refuzat solicitarea de a fi transferată la un spital de specialitate.

„Când am cerut să fiu transferată la un spital de specialitate, mi s-a comunicat că este imposibil, voi fi externata, apoi pot eu să merg unde doresc. Păi, unde să mă duc? Ce știu eu de medicină? Dacă știam…..mă tratam singură și nu aș mai fi stat într-un pat de spital lăsându-mi doi copii minori singuri acasă și un soț îngrijorat, ce trebuia să ducă povara grijilor și a copiilor”.

„Faceți-mi ceva că nu mai pot!”

Surpriza cea mare a venit odată cu plângerea făcută de familia acesteia la DSP București. Aflase  nimeni nu raportase reacția alergică la vaccin. Seria surprizelor a continuat. Încă internată, femeia din Brăila a fost chemată la rapel.

„Abia după o săptămână de suferință pe un pat de spital, când medicul curant dorea să mă externeze, am spus că  «Nu mai pot! Făceți-mi ceva, ce știți, sau să mă trimiteți undeva că nu mai pot!». Nu mai puteam nici să mă ridic din pat. Simțeam că tot corpul meu este cufundat în apă fierbinte. Totul ardea și ardea rău.

„ Surpriză! Nimeni nu știa de reacția mea alergica la vaccin! Nu fusese raportat!”

Nu mai puteam! Familia, îngrijorată de starea mea, a trebuit să facă plângere la DSP București pentru ca medicul curant și toți cei ce mă îngrijeau să facă ceva. Surpriză! Nimeni nu știa de reacția mea alergica la vaccin! Nu fusese raportat! De ce oare?”

„ATENȚIE! După ……..am fost chemată la rapel deși eu eram încă internatăl!!!” 

Starea de sănătate i s-a ameliorat odată cu examinarea de către un medic alergolog.

„Atunci a venit salvarea mea. Medicul curant a chemat un specialist, un medic alergolog. Un medic mic de statură, dar cu un suflet mare, cu o inima nemărginită, o femeie ce nu a uitat să fie medic și om în acelas timp.Doar ea a văzut și a crezut în suferința mea, a crezut prin ce trec. Mă rog în fiecare zi să existe medici ca ea, ce nu au uitat jurământul de la absolvirea facultății de medicină.

De la tratamentul administrat de ea de două ori pe zi, fiecare picătură ce venea prin perfuzie îmi ușura respirația. Arsurile pe care le simt sunt constante, dar la fiecare tratament intesitatea scădea cu câte puțin. După 19 zile de la internare arsurile încă mai sunt.După aceste zile am terminat tratamentul dat de doamna doctor alergolog. M-au externat dându-mi acasă un tratament pe pastile.

„De ce a trebuit să facă plângere familia mea la forurile superioare?”

De ce doar după începerea unei anchete am fost tratată așa cum se cuvine? Știți, domnule doctor că uneori doar o vorbă bună și o mângâiere poate aduce o stare mai bună pacientului pe care îl tratați? Poate acum după cele întâmplate cu mine veți învăța.Poate veți vedea cum și ce fel își tratează pacienții doamna doctor alergolog și poate veți aprecia și sprijinul de toți colegii mei și să nu uitați sunt și colegii dumneavoastră și nu trebuie să aruncați vina , teama și nepriceperea altora pe umerii celor ce m-au ajutat”.

Femeia continuă să se întrebe ce s-ar fi  întâmplat cu ea, dacă familia nu raporta reacția alergică și comportamentul cadrelor medicale.

„Trebuie să se știe că pot exista și astfel de reacții alergice la vaccin”

„Scriu toate aceste rânduri deoarece după cele trăite de mine să se știe că pot exista și astfel de reacții alergice la vaccin. Să se știe că deși am fost o persoană puternică și sănătoasă, am făcut această reacție urâtă la vaccin din primele secunde după vaccinare și nu în ultimul rând scriu pentru că mă întreb, dacă eram singură fără familia mea care a făcut plângere la DSP București, ce se întâmpla oare? Răspunsul cred că îl știu, dar nu-ndrăznesc să-l rostesc.

Mulțumesc celor care m-au sprijinit, susținut și ajutat”, a scris Magdalena, pe pagina sa de Facebook.