Mircea Geoană investește în energie. Noi centrale pe gaze, de aproape 390 MW, sunt pregătite în România

Publicat: 20 08. 2026, 08:31
Actualizat: 20 08. 2026, 08:32

Mai multe companii au început demersurile pentru construirea unor centrale electrice și de cogenerare pe gaze naturale, cu o capacitate totală de aproape 390 MW. Printre investitori se numără și Mircea Geoană, fost secretar general adjunct al NATO și candidat la alegerile prezidențiale, dar și omul de afaceri care deține singurul CET privat din București.

Cel mai mare proiect este cel al unei centrale pe gaze cu o putere instalată de 144,2 MW, care ar urma să fie construită la Reșița, în județul Caraș-Severin. Unitatea ar urma să fie racordată la stația de transformare 400/220/110 kV Reșița a Transelectrica, iar punerea în funcțiune este estimată pentru sfârșitul anului 2030. Proiectul este dezvoltat de PPC Producție SRL, companie parte a grupului grec PPC, unul dintre principalii investitori din sectorul energetic românesc. Avizul tehnic de racordare a fost obținut la sfârșitul lunii iunie 2026.

 Loading ...

Mircea Geoană, asociat într-un proiect de 100 MW

Un alt proiect important este o centrală în ciclu combinat cu o putere de 100 MW, care ar urma să fie construită în comuna Berceni, județul Prahova. Unitatea este programată să fie pusă în funcțiune până la sfârșitul anului 2028 și va fi racordată la stația de transformare 220/110 kV Teleajen.

Dezvoltatorul este Mandarin Rental SRL, companie înființată în 2023 și specializată în producția de energie electrică din resurse neregenerabile.

Potrivit datelor citate de Profit.ro, acționarii companiei sunt George-Ovidiu Doca, cu 40% din capital, Andreea-Mariana Gheorghe, cu 20%, și Mircea Geoană, care deține 20% din toamna anului trecut. Restul participației este deținut de ceilalți asociați ai companiei. Firma a obținut, la rândul său, avizul tehnic de racordare în luna iunie 2026.

Centrală pe gaze și baterii de stocare în Giurgiu

Un alt proiect este pregătit în comuna Roata de Jos, județul Giurgiu. Avizul tehnic de racordare emis în iunie prevede o putere totală aprobată de peste 50 MW.

Documentația de mediu indică însă o centrală cu o putere electrică de 20,14 MW și una termică de 12,6 MW, echipată cu motoare Jenbacher. Proiectul include și un sistem de stocare a energiei electrice cu o capacitate de 72 MW. Potrivit documentației, centrala este destinată serviciilor de echilibrare a sistemului energetic, urmând să producă energie atunci când există variații ale cererii și să utilizeze energia stocată în perioadele de consum ridicat.

Proiectul este dezvoltat de Parc Energetic Roata de Jos SRL, companie înființată în 2025 și controlată de investitori români. Punerea în funcțiune este estimată pentru 2029.

Timișoara pregătește 45 MW în cogenerare

Și Primăria Timișoara are în plan instalarea unor motoare de cogenerare cu o capacitate totală de 45 MW.

Unitățile ar urma să fie racordate la stația de transformare 110/20/10 kV Fratelia, operată de Rețele Electrice România. Termenul estimat pentru operaționalizare este anul 2028. În același timp, compania care administrează Parcul Industrial Mija din județul Dâmbovița intenționează să majoreze cu peste 40 MW puterea centralei sale pe gaze. Punerea în funcțiune este estimată pentru primul trimestru al anului viitor.

O nouă centrală în cogenerare în Militari

Un proiect este pregătit și în București, în cartierul Militari. Investiția presupune construirea unei unități în cogenerare formată din două centrale cu puteri egale.

Capacitatea electrică totală ar urma să fie de aproape 10 MW, iar cea termică de 11,7 MW. Cele două centrale vor fi conectate atât la sistemul centralizat de termoficare al Capitalei, administrat de Termoenergetica, cât și la Sistemul Energetic Național. Energia termică produsă ar urma să fie livrată către Termoenergetica sub formă de agent termic primar, în timp ce energia electrică va fi introdusă în Sistemul Energetic Național și comercializată pe piețele de profil sau prin contracte bilaterale. Pentru una dintre cele două centrale a fost deja obținut avizul tehnic de racordare, iar punerea în funcțiune este estimată pentru 2027.

Dezvoltatorul este Energogen SRL, companie înființată anul trecut. Printre asociați se află Constantin Bucur, care deține, prin compania Vest Energo, și singurul CET privat din București.

Centrala Vest Energo, aflată tot în Militari, a fost construită în 1965, pe platforma industrială cu același nume, iar societatea care o operează a fost privatizată în 1995. CET-ul furnizează energie termică pentru cartierele Militari și Drumul Taberei și are o putere instalată de aproape 23 MW electrici și peste 53 MW termici.