Schimbări radicale pentru partidele din România. Ce propune AEP prin noul proiect de lege

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) propune modificarea radicală a Legii partidelor politice, prin introducerea unor reguli noi privind înființarea, organizarea, conducerea și dizolvarea formațiunilor. Proiectul a fost prezentat vineri de președintele AEP, Adrian Țuțuianu, și urmează să intre în transparență decizională.

Una dintre principalele schimbări vizează numărul de fondatori. Dacă în prezent un partid poate fi înființat de trei persoane, AEP propune un minimum de 100 de cetățeni români cu drepturi electorale, cu reprezentarea ambelor sexe. Țuțuianu spune că actualul prag este prea scăzut și a arătat că există formațiuni înființate de membri ai aceleiași familii. Propunerea este inspirată și din legislația altor state europene, unde numărul fondatorilor variază de la 100 la câteva mii.

AEP ar urma să înregistreze partidele

O altă modificare importantă este mutarea procedurii de înregistrare a partidelor de la instanță la Autoritatea Electorală Permanentă. Cererea ar urma să fie analizată de completuri desemnate aleatoriu în cadrul AEP. Decizia de admitere sau respingere va putea fi contestată la Curtea de Apel București, astfel încât accesul la justiție să fie menținut.

Proiectul propune și o redefinire a statutului juridic al formațiunilor, care ar urma să fie considerate persoane juridice de drept privat și de utilitate publică. În ceea ce privește conducerea, mandatele pentru structurile principale ar fi limitate la cel mult patru ani, iar interimatele nu ar putea depăși șase luni. Adunările generale ar putea fi organizate și online, iar alegerile pentru funcțiile de conducere ar urma să se desfășoare prin vot secret. AEP propune, de asemenea, reguli mai clare pentru excluderea membrilor, inclusiv informarea persoanei vizate, dreptul la apărare, motivarea deciziei și posibilitatea unui apel intern.

În ceea ce privește conducerea, mandatele pentru structurile principale ar fi limitate la cel mult patru ani, iar interimatele nu ar putea depăși șase luni. Adunările generale ar putea fi organizate și online, iar alegerile pentru funcțiile de conducere ar urma să se desfășoare prin vot secret.

AEP propune, de asemenea, reguli mai clare pentru excluderea membrilor, inclusiv informarea persoanei vizate, dreptul la apărare, motivarea deciziei și posibilitatea unui apel intern.

Noile reguli ar impune ca denumirile și semnele electorale să fie atât disponibile, cât și suficient de distincte față de cele ale altor partide. Ar fi interzise denumirile care pot crea confuzie cu instituțiile statului, prin folosirea unor termeni precum „poliție”, „jandarmerie”, „autoritate” sau „inspectorat”.

Partidele ar putea înființa fundații politice

O noutate este posibilitatea ca fiecare partid să înființeze o fundație politică, inclusiv formațiunile care nu sunt reprezentate în Parlament.

Aceste fundații ar putea desfășura activități de cercetare, educație civică și politică, formare și elaborare de politici publice. Ele ar avea patrimoniu și contabilitate proprii și ar putea fi finanțate inclusiv din subvențiile primite de partid de la bugetul de stat. Proiectul reglementează și aspecte privind patrimoniul, alianțele, reorganizarea, dizolvarea și lichidarea partidelor. În cazul lichidării, procedura ar urma să fie gestionată de practicieni în insolvență.

Noua lege ar intra în vigoare la trei luni de la publicarea în Monitorul Oficial, iar partidele existente ar avea ulterior șase luni pentru a-și adapta actele constitutive. AEP urmează să transmită proiectul partidelor parlamentare și să îl publice în transparență decizională, pentru ca formațiunile și celelalte persoane interesate să poată formula observații și propuneri.