Muncitorii s-au întors pe șantierul de la Planșeul Unirii. Cum arată și în ce stadiu este proiectul de consolidare: „Au fost livrați banii necesari”
Primele lucrări din anul 2026 la Planșeul Unirii au început de luni, 12 ianuarie. Surse administrative au precizat în exclusivitate pentru Gândul că Guvernul a livrat la sfârșitul anului trecut banii pentru refacerea structurii de beton. Potrivit imaginilor surprinse de reporterii Gândul, muncitorii lucrau, luni, la armături.
Lucrările la Planșeul Unirii merg mai departe în 2026, iar potrivit surselor Gândul, totul este în grafic.
„Au fost livrați și banii necesari, au intrat la sfârșitul anului trecut”, au precizat surse administrative pentru Gândul.
Planșeul Unirii, aproape de 30%
Începută în iunie 2025 de către Primăria Sectorului 4, lucrarea de la Planșeul Unirii este la aproape 30%.
Guvernul a decis, în aprilie 2023, suplimentarea cu 750 de milioane de lei a fondurilor din Programul „Anghel Saligny”, pentru reabilitarea și consolidarea Planșeului de la Piața Unirii.
Foarte multă vreme, proiectul de reabilitare a fost blocat în sertarul fostului primar general Nicușor Dan, care a semnat autorizația de începere a lucrărilor în ultima sa zi de mandat la Primăria Generală.
Planșeul de beton din Piața Unirii, pe sub care trece Râul Dâmbovița, se afla într-o stare de degradare foarte mare. Expertize tehnice au arătat că structura avea un risc seismic gradul I.
Structura de beton se afla în risc de prăbușire
Potrivit specialiștilor în construcții, care au verificat planșeul, acesta se putea prăbuși în cazul unui seism de intensitate medie. Problema uriașă era reprezentantă și de faptul că pe sub Dâmbovița (și pe sub planșeu) se află pasajul de la metrou, dintre Unirii 1 și Unirii 2.
Gândul a publicat încă din martie 2021 imagini în premieră de sub planșeu, care arată starea deplorabilă a construcției. Imaginile pot fi văzute AICI.
Acestea sunt deficiențele grave identificate la Planșeul Unirii:
- armături corodate, beton exfoliat, reduceri de secțiune, vegetație acvatică pe fața betonului și defecte de față văzută la riglele cadrelor;
- grinzi secundare (nervuri) demolate, zone care se presupune că au fost refăcute în cofraj metalic nerecuperat și care sunt într-o stare avansată de coroziune;
- grinzi secundare (nervuri) cu secțiune de rezistență puternic afectată, console scurte la cadrele de rost distruse în întregime ca urmare a infiltrațiilor de apă în rosturi;
- beton exfoliat, armături corodate și infiltrații locale în placa de beton a planşeului;
- defecte de execuție și lucrări executate necorespunzător cu ocazia diverselor intervenții la planșeu;
- degradări la partea carosabilă a străzilor de deasupra planşeului, guri de scurgere, borduri, trotuare pietonale și parapete.
CITEȘTE ȘI: