România înregistrează cel mai scăzut nivel al natalității din ultimul secol. Populația după domiciliu, în scădere. Ce arată datele Institutului Național de Statistică

România înregistrează cel mai scăzut nivel al natalității din ultimul secol. În același timp, noile date ale Institutului Național de Statistică (INS) arată că populația după domiciliu a României a scăzut la 1 iulie 2026 față de aceeași perioadă din 2025. În același timp, ponderea persoanelor vârstnice a crescut cu 0,3%.

Tot mai multe cupluri din România se limitează la un singur copil, iar tinerii amână întemeierea unei familii pentru carieră. Scăderea natalității, ajunsă anul trecut la cel mai redus nivel din ultimul secol, va pune presiune pe piața muncii și pe sistemele de pensii și sănătate.

România se numără printre țările europene cu cele mai mici rate ale fertilității, potrivit Eurostat. În țară, valorile sunt scăzute în București, Cluj, Gorj, Mehedinți și Ilfov, iar specialiștii observă efectele acestei tendințe în activitatea de zi cu zi.

Ce se întâmplă cu rata fertilității în România și alte state europene

Rata fertilității în UE a coborât la 1,34 copii per femeie în 2024, cel mai scăzut nivel din 2001. Numărul nașterilor a scăzut cu 30,2% față de 1990, până la aproximativ 3,6 milioane. Fertilitatea rămâne sub pragul de 2,1 copii necesar înlocuirii generațiilor.

Datele Eurostat arată diferențe mari între regiunile europene în privința fertilității. Dintre regiunile analizate, 714 au depășit media UE, iar 439 s-au situat sub aceasta. În România, doar două regiuni au atins cel puțin 1,75 copii per femeie. Cele mai ridicate rate ale fertilității din UE au fost raportate în Mayotte și Guyana Franceză, cu 3,51, respectiv 3,10 copii per femeie. La polul opus, regiunea spaniolă La Palma a înregistrat doar 0,76 copii per femeie.

Vârsta mediană a femeilor la naștere a crescut în UE de la 31 de ani în 2014 la 31,9 ani în 2024. Cinci dintre cele 11 regiuni europene cu valori sub 27 de ani sunt în România. Cele mai mici vârste au fost raportate în Călărași (25,7 ani) și Ialomița (26 de ani). Eurostat menționează printre cauze studiile prelungite, incertitudinea profesională și costurile ridicate ale locuirii și creșterii copiilor.

Populația UE a ajuns la 450,6 milioane de locuitori la începutul lui 2025, iar vârsta mediană a crescut la 44,9 ani. În România, Ilfov a înregistrat o creștere demografică de 44,6% în ultimul deceniu, în timp ce Bucureștiul a pierdut aproximativ 156.000 de locuitori. Eurostat avertizează că îmbătrânirea populației și fertilitatea scăzută afectează piața muncii și sistemele de pensii și sănătate.

Populația după domiciliu a României, în scădere

De altfel, datele INS arată că, la 1 iulie 2026, România avea 21,56 milioane de locuitori după domiciliu, cu 0,5% mai puțini decât în anul precedent. Populația urbană reprezenta 55,1% din total, iar femeile 51,3%, potrivit INS.

La 1 iulie 2026, populația urbană a României a scăzut cu 0,9% față de anul precedent, iar cea rurală cu 0,02%. Populația feminină s-a redus cu 54.300 de persoane, iar cea masculină cu 59.600, potrivit INS.

„La 1 iulie 2026 populaţia după domiciliu a fost de 21 557,6 mii persoane, cu 0,5% mai mică faţă de 1 iulie 2025.

Populaţia urbană (55,1%) şi cea de sex feminin (51,3%) sunt majoritare.

Fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, populaţia vârstnică de 65 ani şi peste depășind cu 39,2% populația tânără de 0-14 ani (4097,7 mii față de 2944,1 mii persoane)”, arată Institutul Național de Statistică.

Îmbătrânirea populației României s-a accentuat în ultimul an. La 100 de persoane tinere revin 139,2 persoane de cel puțin 65 de ani, față de 135,4 în 2025. Vârsta medie a ajuns la 43,4 ani, iar grupa de 45-49 de ani reprezintă cea mai mare pondere din populație, de 8,6%.

Sursă foto: Shutterstock, INS