Primul oraș din România care negociază comasarea cu o comună învecinată. Un primar din județul Satu Mare a purtat discuții la Ministerul Dezvoltării pentru fuziune

Publicat: 19 11. 2026, 18:25
Orașul Negrești-Oaș, jud. Satu Mare

Negrești-Oaș, din județul Satu Mare, este primul oraș din România care poartă discuții oficiale pentru unirea cu o comună învecinată, Certeze. Primarii celor două localități analizează avantajele administrative și financiare ale comasării voluntare înainte de a demara procedurile pentru organizarea unui referendum local.

Primarul orașului Negrești-Oaș, Aurelia Fedorca, a participat la discuții la Ministerul Dezvoltării privind o posibilă comasare administrativ-teritorială voluntară între orașul pe care îl conduce și comuna Certeze. Edilul a oferit detalii despre aceste demersuri joi, într-o intervenție la Antena 3 CNN.

Potrivit datelor de la recensământul din 2021, orașul Negrești-Oaș are 14.700 de locuitori, iar comuna Certeze numără 5.600 de locuitori.

„O să fim oraș. Să știți că tocmai de aia am mers la Ministerul Dezvoltării, pentru că noi, niciuna, nicio localitate, nu suntem în situațiile prezentate în actul normativ. Noi suntem un oraș cu 14.700 de locuitori la recensământul din 2021, iar comuna Certeze este o localitate cu 5.600 de locuitori”, a explicat Aurelia Fedorca, la Antena 3 CNN.

Ce avantaje financiare și administrative urmăresc autoritățile locale

Guvernul României a promis facilități financiare ca să încurajeze comasarea voluntară a localităților. Printre măsurile anunțate se numără reducerea impozitului cu 50% pentru clădiri și terenuri intravilane, pe o perioadă de cinci ani, precum și accesul la un program special de finanțare a investițiilor.

Primarul din Negrești-Oaș susține însă că miza principală a comasării nu este doar reducerea taxelor pentru locuitori, ci atragerea fondurilor de dezvoltare și diminuarea cheltuielilor administrative.

„Dar, efectiv, noi ne-am gândit la beneficiile acestei comasări, care, evident, includ și partea de reducere de taxe și impozite, dar nu aceasta cred că este cel mai important, ci fondurile dedicate investițiilor, posibilitatea finanțării unor programe de dezvoltare pe infrastructură, pe apă, canal, pe școli și, evident, și reducerea cheltuielilor administrative”, a mai declarat Aurelia Fedorca.