„Operațiunea militară specială” vs. „operațiunea ELECTORALĂ specială”: „Putin a ajuns la putere în `99, nu a participat la nicio dezbatere electorală”
Cu doar 15 zile înainte de a fi declarat mort într-un penitenciar de maximă siguranță, Alexei Navalnîi a lansat ultima sa salvă împotriva lui Vladimir Putin, notează Eva Hartog, pentru Politico, în contextul alegerilor prezidențiale din Rusia, care se află în plină desfășurare.
Liderul opoziției ruse, reamintește jurnalista, și-a petrecut ultimele săptămâni ale vieții închis într-o colonie penală, în nordul îndepărtat al Rusiei, un loc rece, periculos, cu condiții atât de dure încât echivala, fără exagerare, cu o tortură cotidiană.
- Timp de mai bine de un deceniu, Navalny a fost cel mai proeminent adversar al președintelui rus și cea mai mare amenințare politică pentru „Țar”.
- De-a lungul anilor, el a fost pus sub supraveghere de stat, atacat fizic și închis. Și totuși, în ianuarie 2021, după ce și-a revenit în Germania după ce a fost aproape ucis de agentul nervos Novichok, a ales să se întoarcă în Rusia, știind că va fi probabil reținut la sosire.
„Pe 1 februarie, pe contul său de pe platforma de socializare X a fost postat un mesaj, marcând primele instrucțiuni înaintea votului prezidențial care are loc în acest weekend.
«Îmi place ideea ca alegătorii anti-Putin să meargă împreună la secțiile de votare la ora 12», a scris Navalny. «La amiază împotriva lui Putin»”.
Îngropat la cimitirul Borisovo din Moscova, Navalnîi rămâne cel mai puternic contestatar al lui Putin. Indiferent dacă mulțimile de ruși se vor prezenta sau nu pentru a-și exprima disidența duminică la prânz, dispariția lui a subliniat și mai mult lipsa de legitimitate a lui Putin”, notează Eva Hartog pentru Politico.
„Chiar și în moarte, Navalny îi provoacă daune maxime lui Putin”, a spus Maxim Reznik, un politician din opoziție de la care Navalny a adoptat ideea „Amiază împotriva lui Putin”. „El și-a dat întreaga viață pentru libertatea noastră”, a spus Reznik. „Ultimul lucru pe care l-a făcut a fost să ne ceară să-i acordăm 30 de minute.”
„Se așteaptă ca victoria garantată a lui Putin să îi sporească încrederea înainte de o nouă escaladare a represiunii”
Președintele Rusiei – care a ajuns la putere în 1999 și nu a participat niciodată la nicio dezbatere electorală, avertizează Eva Hartog – își propune să-și depășească performanța la ultimele alegeri din 2018, când numărul oficial i-a oferit un record de 77% din voturi.
Un rezultat și mai bun, notează jurnalista, „ar fi o afirmare publică a unei afirmații formulate de Putin în februarie, în timpul discursului său anual la Adunarea Federală: că războiul său împotriva Ucrainei este susținut de «o majoritate absolută a rușilor».
„Se așteaptă ca victoria garantată a lui Putin să îi sporească încrederea înainte de ceea ce avertizează analiștii că ar putea fi o nouă escaladare a represiunii și, posibil, o a doua campanie de mobilizare pentru războiul din Ucraina.
Sunt, de asemenea, primele alegeri din 2020, atunci când Putin a încălcat Constituția prin modificări care să îi permită să candideze pentru încă două mandate de șase ani.
«Scopul este de a face ca totul să pară real și de a crea aparența de sprijin majoritar, de a ascunde în ochii rușilor și a lumii exterioare faptul că Putin nu are dreptul legal de a participa la aceste alegeri în primul rând», a declarat Ekaterina Schulmann, analist politic rus la Centrul Carnegie Rusia Eurasia din Berlin”, mai precizează Eva Hartog în analiza sa punctuală.
„Cel mai scurt grup prezidențial din istoria Rusiei moderne”
Pe lângă Vladimir Putin, alegătorii vor avea de ales între alte trei nume, făcându-l „cel mai scurt grup prezidențial din istoria Rusiei moderne”.
„Printre acestea se numără candidatul Partidului Comunist, Nikolai Kharitonov, liderul Partidului Liberal Democrat, Leonid Slutsky, și Viaceslav Davankov, de la Partidul Poporul Nou.
Aparent, Davankov este menit să atragă ruși mai liberali, dar manifestul său nu este progresiv. El face apel la pace cu Ucraina, dar „în condițiile noastre”; a susținut anexarea teritoriului ucrainean și legile de cenzură militară; și a fost coautor al unei legi care interzice operațiile de schimbare a sexului.
Singurii candidați care au vorbit împotriva războiului – Ekaterina Duntsova și Boris Nadejdin, care au făcut titluri mondiale după ce rușii anti-război au stat la coadă în fața birourilor sale de campanie – au fost descalificați din motive tehnice”, a mai notat Eva Hartog.
Foto – Profimedia Images
Citește și: