A început ședința CCR. Încă o dată, Curtea Constituțională ar putea arunca Romania în haos. După anularea alegerilor de anul trecut, decizia de azi ar putea schimba, din nou, soarta țării. Cade reforma pensiilor magistraților, cade și Guvernul. Sau cel puțin așa a plusat Bolojan. Ce scenarii sunt pe masă
Judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) decid astăzi dacă reforma pensiilor magistraților – pentru care a insistat premierul Ilie Bolojan și pe care întreaga coaliție de guvernământ și-a angajat răspunderea în Parlament – este constituțională sau nu.
Votul CCR – care, potrivit unor surse, ar putea fi defavorabil premierului Bolojan, are un potențial exploziv pentru scena politică din România. Dacă îl „doboară” pe premierul Bolojan, ar fi prima oară când un Guvern în funcție se prăbușește în urma unei decizii definitive a instanței constituționale.
Hotărârea CCR vine oricum după două amânări consecutive, care durează mai bine de două luni. Sursele Gândul susțin că astăzi însă judecătorii CCR vor lua „mai mult ca sigur” decizia, fără să mai recurgă la o altă amânare.
Simina Tănăsescu – „favorabilă” lui Bolojan, majoritatea judecătorilor din CCR – contra lui Bolojan?
Potrivit surselor, majoritatea judecătorilor CCR înclină de câteva săptămâni spre a declara neconstituțional proiectul de lege privind statutul judecătorilor și procurorilor, cel puțin pe „formă”, nefiind necesar să se analizeze și fondul. „Pentru amânări a insistat Simina Tănăsescu”, spun surse apropiate CCR.
Guvernul Ilie Bolojan și-a angajat, la începutul lunii septembrie, răspunderea în Parlament pe o variantă a Legii privind statutul procurorilor și judecătorilor – însă fără a cere avizul obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii pe proiect. Această situație ar atrage – în mod automat – potrivit unor juriști, declararea neconstituțională a proiectului pe considerente extrinseci, adică de formă/ procedură, nu de fond.
Potrivit unor surse CCR, cea mai mare susținătoare a proiectului lui Ilie Bolojan pe reforma pensiilor magistraților este chiar actualul președinte CCR, Simina Tănăsescu. Însă aceasta s-ar afla în minoritate în cadrul Curții Constituționale.
Scenariul 1: „pică” reforma – pleacă Bolojan?
Dacă Președintele Nicușor Dan a avut o poziție mai nuanțată în ceea ce privește pachetul de reformă a pensiilor magistraților, premierul Ilie Bolojan a fost, ca de obicei, cel mai inflexibil: ori reforma, ori el.
Potrivit unor surse politice, în ultimele zile, premierul ar fi spus totuși unor apropiați că nu exclude scenariul retragerii din funcție dacă decizia CCR îi este nefavorabilă.
În cazul unei eventuale demisii din funcție a premierului Ilie Bolojan, mișcarea ar însemna prăbușirea Guvernului și riscul împingerii României spre instabilitate politică.
Tehnic, PNL ar trebui să nominalizeze un alt premier ( variantele vehiculate sunt Alexandru Nazare, actualul ministru de Finanțe și Cătălin Predoiu, ministrul de Interne, vicepremier), potrivit protocolului coaliției, iar premierul liberal ar trebui să fie și acceptat și nominalizat de către Președintele României, Nicușor Dan.
PSD nu are deocamdată niciun fel de intenție de a prelua frâiele Guvernului, așa cum au lăsat liderii social democrați să se înțeleagă în ultimele zile. Totuși, cearta nesfârșită între Ilie Bolojan și reprezentanții PSD pe reforma administrației locale a adâncit fracturile în actuala coaliție.
Însă plecarea lui Ilie Bolojan din fruntea Guvernului ar avea o oarecare „logică” dacă acesta ar însemna și o nouă propulsare spre alt traseu politic. De exemplu, ar putea fi „o trambulină” spre o eventuală candidatură pentru Primăria Generală a Capitalei, premierul Ilie Bolojan declarând că intenționează să propună coaliției ca să organizeze în acest an alegeri pentru Primăria Generală a Capitalei.
În caz contrar, demisia lui Ilie Bolojan – fără „o plasă de siguranță” – ar pulveriza politic Partidul Național Liberal. PNL ar rămâne iar fără lider în cazul unei demisii a premierului Bolojan.
Pirueta lui Bolojan. Întâi a avansat ideea demisiei din fruntea Guvernului, apoi a zis că nu se mai gândește la asta
Inițial, Bolojan a lăsat să se înțeleagă că există o posibilitate ca el să demisioneze dacă CCR dă verdict negativ: „Dacă proiectul de modificare a pensiilor magistraților va cădea la Curtea Constituțională, e greu de presupus că acest Guvern va mai avea legitimitatea să vină să rezolve alte nedreptăți”.
La ceva vreme, premierul a bătut în retragere, încercând să „dezamorseze” scandalul generat chiar de el. Bolojan a spus că nu ia în calcul demisia „în acest moment” și că prioritatea sa este stabilitatea Executivului și continuarea reformelor.
„Am văzut în permanență discuții legate de demisie, dar nu la asta mă gândesc acum. Mă gândesc la măsurile pe care trebuie să le luăm în perioada următoare, cum să ieșim cu țara noastră la liman, cum să ne dezvoltăm, iar stabilitatea politică joacă un rol important în acest lucru. Eu am spus și continui să spun că voi rămâne în această funcție atât cât voi putea face ceva relevant. Dacă voi lua vreodată decizia să demisionez, vă voi anunța eu, nu e nevoie ca la fiecare întâlnire să îmi adresați aceeași întrebare sau să speculați”, a adăugat premierul Ilie Bolojan.
Nicușor Dan: „Bolojan nu trebuie să demisioneze”
Președintele României, Nicușor Dan, a transmis în mod explicit că premierul nu ar trebui să demisioneze din funcție, chiar dacă CCR găsește neconstituționale modificările legislative privind pensiile magistraților. Președintele argumentează că „dreptul nu este o știință exactă, există interpretări”, iar „un text” care nu este constituțional „nu înseamnă nimic”.
Nicușor Dan spune că nu există șanse în acest moment ca Guvernul să cadă:
„Nu există acest scenariu și v-o spun cu toată responsabilitatea. Pentru că am interacționat mai mult înainte de formarea guvernului, mai puțin acum după, în mod firesc, pentru că s-a format un guvern și el se ocupă de problemele administrative, dar am interacționat și cu liderii în ansamblul lor și cu lideri individuali, în discuții individuale. Nu există acest scenariu. Adică fiecare din cele patru partide și respectiv minoritățile naționale înțeleg că este pentru … în interesul național, în acest moment, în interesul României să rămână la guvernare. Și nu există riscul ca cel puțin un an, doi din momentul ăsta, ca această coaliție să nu funcționeze”, declară Președintele.
Scenariul 2: „pică” reforma – rezistă Bolojan?
Aceasta variantă reiese, cumva, chiar din schimbarea de poziție a președintelui României, Nicușor Dan.
Deși șeful statului înclină spre „tabăra magistraților” în ceea ce privește etapizarea reformei pensionării oamenilor din Justiție, în mod real, Nicușor Dan nu pare să aibă – cel puțin deocamdată – nicio variantă „salvatoare” pentru șefia Guvernului și niciun apetit pentru „mișcări” bruște care ar putea să pună în pericol stabilitatea financiară a României pe plan extern.
Chiar dacă relațiile dintre Ilie Bolojan și Nicușor Dan nu sunt cele mai „calde”, președintele nu ar avea niciun interes, pentru moment, să-l dea la o parte pe Ilie Bolojan. Ar putea prefera să-l mențină pe funcție, în ciuda unei decizii nefavorabile a CCR, în numele „stabilității”, „traversării iernii”, mai ales că decontul politic și eroziunea electorală – toate vor cădea în cârca lui Bolojan și a coaliției pe care acesta – cel puțin declarativ – încearcă să o țină laolaltă.
Scenariul 3: CCR trece „reforma”, câștigă Bolojan, pierd magistrații
Chiar dacă aceasta variantă este cea mai improbabilă, nu se poate exclude total scenariul ca reforma pensiilor magistraților să „treacă” de CCR. Tabăra liberală – în primul rând, cea susținătoare a lui Ilie Bolojan – ar fi insistat pe lângă judecătorii CCR ca aceștia să declare proiectul de lege privind statutul procurorilor și judecătorilor constituțional.
Înalta Curte de Casație și Justiție, atunci când a sesizat neconstituționalitatea legii promovate de Ilie Bolojan la CCR, a constatat că actul normativ încalcă nu mai puțin de 37 de decizii precedente date de instanța constituțională. De altfel, și Consiliul Legislativ a dărâmat în zeci de pagini – legea pe care a insistat Ilie Bolojan.
În cazul unei decizii favorabile – și declarării constituționale a proiectului de lege a pensionării magistraților – decizia ar avea greutatea unui „reviriment jurisprudențial” în România.
Și asta pentru că, în ultimii 35 de ani, Curtea a dat mereu dreptate magistraților – în luptele lor cu clasa politică, mai ales în cazul pensiilor și pensionărilor acestei bresle.
„Efectul combinat al soluțiilor normative propuse se concretizează într-o încălcare gravă a principiului independenței justiției, în componenta sa instituțională„, se arată în sesizarea de 39 de pagini a ÎCCJ la CCR.
Ce prevede „reforma” lui Bolojan? De la „încrederea în Justiție” la….”încrederea în Bolojan”
„Trebuie să asigurăm o doză de echitate. Magistrații români ies astăzi la pensie la 48-49 de ani, o pensie medie în magistratură trece de valoarea de 24.000 de lei, dar numeroase pensii ajung inclusiv la 35.000-40.000 de lei în mod special pentru magistrații care au avut și funcții de conducere”, a spus Ilie Bolojan, pe 1 septembrie, când și-a angajat răspunderea în Parlament.
Magistrații l-au contrazis însă.
„Prin reforma pe care o propunem, va exista o perioadă tranzitorie de 10 ani, la sfârșitul căreia pensionarea magistraților se va face la 65 de ani, vârsta standard de pensionare în România. Vechimea în muncă necesară pensionării va crește de la 25 de ani la 35 de ani, așa cum este cazul pentru ceilalți cetățeni.
Până acum, cuantumul pensiei era de 100% din ultima remunerație netă, am plafonat acest procent la 70% din venitul net pe ultima lună.
Chiar și cu această scădere, pensiile magistraților rămân considerabile.
E greu să afirme cineva că o pensie medie de 14.000-15.000 de lei nu asigură independența și respectul de care un magistrat are nevoie, conform normelor internaționale sau Constituției.
Am văzut protestele magistraților și vreau să fie limpede că nu este o lege împotriva magistraților, ci o lege pentru echitate și pentru încrederea în Justiție„, a mai declarat premierul.
Astăzi, chiar încrederea în „reforma” lui Ilie Bolojan va fi decisă de Curtea Constituțională.
RECOMANDAREA AUTORULUI