A început Postul Adormirii Maicii Domnului. De ce este considerat mai ușor decât Postul Mare. Ce nu ai voie să faci în aceste zile
Vineri, 31 iulie, a început Postul Adormirii Maicii Domnului. Acesta se va încheia pe 14 august, cu o zi înainte de marea sărbătoare a creștinilor ortodocși, Adormirea Maicii Domnului.
De regulă, Postul Adormirii Maicii Domnului începe la 1 august. În acest an însă, postul a început pe 31 iulie, deoarece ziua de lăsatul secului cade într-o zi de vineri.
Ce nu ai voie să faci în Postul Adormirii Maicii Domnului
În perioada postului Adormirii Maicii Domnului este recomandată citirea zilnică a Paraclisului Maicii Domnului și a altor rugăciuni închinate Fecioarei Maria.
Însă, din punct de vedere alimentar, Postul Adormirii Maicii Domnului este considerat mai ușor decât Postul Mare, dar mai aspru decât Postul Nașterii Domnului și Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel.
Astfel, lunea, miercurea și vinerea se ajunează până la Ceasul al IX-lea (aproximativ ora 15:00), când se consumă mâncare uscată, iar marțea și joia se mănâncă legume fierte, fără untdelemn, iar sâmbăta și duminica este dezlegare la untdelemn și vin. De sărbătoarea Schimbării la Față a Domnului, din 6 august, este dezlegare la pește, untdelemn și vin.
Cum era în trecut Postul Adormirii Maicii Domnului
În primele secole ale creștinismului, Postul Adormirii Maicii Domnului nu avea aceeași durată în toate regiunile. Rânduielile diferau de la o comunitate la alta, în funcție de tradițiile locale și de modul în care se dezvoltase viața liturgică.
Forma cunoscută astăzi a fost stabilită în secolul al XII-lea. În anul 1166, un sinod desfășurat la Constantinopol și prezidat de patriarhul ecumenic Luca Chrysoberges a hotărât durata și regulile acestui post, contribuind la uniformizarea practicilor din lumea ortodoxă. Patriarhul a condus Biserica din Constantinopol între anii 1157 și 1170, fiind una dintre cele mai importante personalități religioase ale vremii.
Adormirea Maicii Domnului este cea mai veche sărbătoare închinată Sfintei Fecioare Maria, dar mărturii despre existenţa ei nu există decât începând din secolul al V-lea, când cultul Maicii Domnului începe să se dezvolte foarte mult, mai ales după Sinodul IV Ecumenic, care a hotărât că Maica Domnului este Născătoare de Dumnezeu.