România, o țară bogată în energie, dar cu prețuri mari la electricitate. Explicațiile președintelui Asociației Energia Inteligentă

România produce energie ieftină din hidrocentrale și reactoare nucleare, dar avantajul nu se reflectă automat în facturile cetățenilor. Separarea producătorilor pe tipuri de energie și mecanismul pieței permit energiei scumpe să influențeze prețul inclusiv pentru cea ieftină. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), explică prin analiza postată pe site-ul oficial al asociației, de ce consumatorii plătesc mai mult pentru electricitate, deși România este bogată în energie.

Dumitru Chisăliță explică faptul că reorganizarea CONEL din 2000 a separat producția hidro și termo în companii independente, cu interese comerciale proprii. Într-un sistem integrat, hidrocentralele, reactoarele nucleare și termocentralele s-ar putea completa reciproc. Costurile și riscurile ar putea fi gestionate la nivelul întregului portofoliu.

„Prin fragmentare, această complementaritate tehnică a fost însoțită de o separare a intereselor economice. Fiecare companie urmărește propriile venituri, propriul profit și propriile investiții. Interesul comercial al producătorului de energie ieftină nu este să reducă prețul întregului sistem, ci să obțină cel mai bun preț pentru energia sa.

De aici apare problema concurenței între forme de energie cu structuri de cost fundamental diferite. O hidrocentrală nu suportă aceleași cheltuieli cu combustibilul și emisiile ca o centrală pe cărbune sau pe gaze. Nici investițiile, disponibilitatea și flexibilitatea lor nu sunt identice. Punerea acestora pe aceeași piață nu înseamnă că pornesc de la condiții economice comparabile”, se arată pe site-ul Asociației Energia Inteligentă.

Potrivit analizei, fragmentarea sistemului energetic dezavantajează consumatorii. Producătorii ieftini pot vinde la prețuri ridicate, în timp ce termocentralele trebuie să-și acopere costurile. Astfel, facturile sunt influențate de sursele scumpe, chiar dacă o parte importantă din energie provine din surse ieftine.

La ce a condus fragmentarea sistemului energetic

Expertul spune că energia ieftină poate aduce profit producătorilor, fără ca avantajul să ajungă și la consumatori. Prețurile ridicate se reflectă în facturi, deși România dispune de surse de energie cu costuri reduse. Fragmentarea sistemului energetic a dus și la strategii separate ale companiilor. Astfel, interesele comerciale individuale au înlocuit planificarea integrată la nivel național.

„Fragmentarea sistemului energetic a produs și un alt efect mai puțin discutat. Fiecare companie își optimizează propriul profit, propriul plan de investiții și propria strategie comercială. Dispare însă perspectiva optimizării întregului sistem energetic național. În locul unei planificări integrate apare o sumă de interese comerciale, de cele mai multe ori divergente”, se arată în analiză.

România are una dintre cele mai diversificate structuri de producție a energiei din Europa

Dumitru Chisăliță explică faptul că, prin mecanismul european „merit order” („ordin de merit”), producătorii sunt plătiți la prețul ultimei centrale necesare pentru acoperirea consumului. Astfel, dacă prețul este stabilit de o centrală pe gaze, energia hidro, nucleară și solară este vândută la același tarif, deși costurile de producție sunt mult mai mici.

Expertul oferă și un exemplu în care consumatorii au nevoie de 100 MWh de energie electrică, într-o oră. Pentru un consum de 100 MWh, energia solară și hidro acoperă 80 MWh, iar restul de 20 MWh trebuie cumpărat de la o centrală pe gaze, la 180 de euro/MWh. Prin regula „merit order”, toți producătorii acceptați primesc același preț, stabilit de ultima ofertă. Astfel, inclusiv energia solară și hidro este plătită cu 180 de euro/MWh, deși costurile lor sunt mai mici.

„Întrebarea fundamentală nu este dacă piața trebuie să existe. Piața este necesară. Întrebarea este dacă arhitectura creată în urmă cu peste două decenii a servit interesul public sau dacă produce efecte secundare pe care nimeni nu le-a anticipat la momentul reformei. După aproape un sfert de secol, bilanțul merită făcut fără dogme ideologice.

România dispune de una dintre cele mai diversificate structuri de producție a energiei din Europa, hidroenergie, energie nucleară, gaze naturale, cărbune, eolian și solar. Cu toate acestea, avantajul competitiv al acestei diversități este diminuat de un model al organizării societăților pe forme de energie (unic în lume) și de ordinul de merit, aspect care trage prețul în sus.

Cea mai mare greșeală a reformei energetice de la începutul anilor 2000 nu a fost liberalizarea pieței în sine, ci faptul că România a confundat concurența cu fragmentarea, a confundat optimizarea costurilor prin mix energetic echilibrat cu ordinul de merit”, mai transmite expertul.

Sursă foto: Shutterstock (rol ilustrativ), arhiva