Rareș Bogdan apasă butonul de panică: România plătește dobânzi de 50.000 de lei la fiecare 30 de secunde. Plătim dobânzi de 60 de miliarde de lei pe an

Publicat: 27 10. 2026, 15:32
Actualizat: 27 10. 2026, 16:29

Europarlamentarul PNL Rareș Bogdan trage un semnal de alarmă privind situația economică a României și costurile tot mai mari ale împrumuturilor contractate de stat. Acesta a avertizat, în direct la Ai Aflat! Cu Ionuț Cristache, că România a ajuns să suporte dobânzi de zeci de mii de lei la fiecare 30 de secunde, în timp ce majorările de taxe, scăderea consumului și dificultățile mediului de afaceri pun o presiune suplimentară asupra economiei. Datele oficiale ale Ministerului Finanțelor confirmă: în primele nouă luni din 2026, statul a plătit deja dobânzi de peste 50 de miliarde de lei, mai mult decât în întregul an 2025.

„Doar dobânzile se ridică la 60 de miliarde pe an. În 2024, erau 36 de miliarde”, a declarat Rareș Bogdan, criticând ritmul în care cresc obligațiile financiare ale statului.

Europarlamentarul PNL a prezentat și o imagine a costului pe care România îl suportă permanent pentru finanțarea datoriei publice.

„Noi vorbim acum, în momentul acesta, iar la fiecare 30 de secunde România are un cost de nu mai puțin de 50.000 de lei. La 30 de secunde! Atât ne costă dobânzile la fiecare 30 de secunde, nu la minut”, a avertizat Rareș Bogdan.

Cifrele Ministerului Finanțelor: peste 50 de miliarde de lei plătite pe dobânzi în doar nouă luni

Datele oficiale arată că presiunea dobânzilor asupra bugetului de stat a crescut puternic în ultimii ani.

Potrivit execuțiilor bugetare publicate de Ministerul Finanțelor, România a cheltuit cu dobânzile la datoria publică:

  • 36,28 miliarde de lei în 2024;
  • 50,50 miliarde de lei în 2025;
  • 50,63 miliarde de lei numai în primele nouă luni din 2026;
  • 60,8 miliarde de lei reprezintă nivelul estimat pentru întregul an 2026 în bugetul inițial.

Așadar, România a plătit în primele nouă luni ale acestui an mai mult pe dobânzi decât în toate cele 12 luni ale anului trecut.

Față de perioada ianuarie-septembrie 2025, cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 10,69 miliarde de lei, respectiv cu aproximativ 26,8%.

Comparativ cu nivelul efectiv înregistrat în 2024, suma programată pentru anul 2026 este cu aproape 68% mai mare. De precizat că cifra de 46 de miliarde de lei invocată de Rareș Bogdan pentru 2024 nu corespunde execuției oficiale, care indică 36,28 miliarde de lei.

Raportat la întregul an, un cost de 60,8 miliarde de lei înseamnă, în medie, aproximativ 167 de milioane de lei în fiecare zi, aproape 7 milioane de lei pe oră și circa 58.000 de lei la fiecare 30 de secunde.

Datoria publică a depășit 1.200 de miliarde de lei

O altă cifră oficială arată dimensiunea problemei semnalate de europarlamentarul PNL.

Potrivit Ministerului Finanțelor, datoria guvernamentală a României a ajuns în iulie 2026 la aproximativ 1.205 miliarde de lei, echivalentul a 60,4% din PIB, față de 1.197 de miliarde de lei în luna precedentă.

Din această sumă, aproximativ 961 de miliarde de lei reprezentau titluri de stat.

Creșterea datoriei înseamnă și o presiune tot mai mare asupra bugetelor viitoare, deoarece statul trebuie să asigure atât refinanțarea împrumuturilor ajunse la scadență, cât și plata dobânzilor aferente.

Rareș Bogdan critică majorarea TVA și a impozitului pe dividende din perioada Guvernului Bolojan

Europarlamentarul PNL consideră că problemele finanțelor publice au fost amplificate de măsurile fiscale adoptate pentru reducerea deficitului bugetar.

„S-a dublat impozitul pe dividende. În momentul în care crești TVA-ul, faci un lucru complet anormal, o măsură pe care noi am criticat-o încă de la început și pentru care existau alternative. Avem cinci trimestre consecutive de scădere a consumului. Nici măcar în timpul pandemiei de COVID nu am avut așa ceva”, a declarat Rareș Bogdan.

Începând cu 1 august 2025, cota standard de TVA a fost majorată de la 19% la 21%. Totodată, impozitul pe dividende a crescut la 16% pentru dividendele distribuite începând cu 1 ianuarie 2026, după ce în 2025 fusese de 10%, iar în 2024 de 8%.

Criticile europarlamentarului vin într-un context în care autoritățile încearcă să reducă dezechilibrele bugetare prin creșterea veniturilor fiscale și controlul cheltuielilor.

Execuția bugetară la nouă luni arată că deficitul României s-a redus la 78,3 miliarde de lei, respectiv 3,81% din PIB, de la 102,47 miliarde de lei, echivalentul a 5,31% din PIB, în aceeași perioadă din 2025.

Reducerea deficitului nu a eliminat însă presiunea exercitată de dobânzi, care continuă să absoarbă o parte importantă din resursele bugetare.

Avertisment privind investitorii străini, firmele închise și șomajul

Rareș Bogdan a mai atras atenția asupra condițiilor în care România se împrumută, susținând că interesul investitorilor din afara țării pentru titlurile de stat românești s-a diminuat.

„În afară de asta, expunerea expaților la titlurile de stat din România a scăzut de la 25% la 16%. Împrumuturile României se fac pentru sume tot mai mari și în condiții tot mai dificile. La ultima emisiune, nu am putut să ne împrumutăm”, a afirmat europarlamentarul.

Acesta a invocat și deteriorarea unor indicatori economici, punând situația pe seama politicilor din mandatul premierului Ilie Bolojan.

„Peste toate acestea, avem nu mai puțin de 156.000 de firme închise, avem 395.000 de șomeri și avem investiții străine directe în scădere. Este o scădere de 4-5 ori a investițiilor străine directe în mandatul lui Bolojan”, a susținut Rareș Bogdan.

Marea problemă a României: dobânzile consumă tot mai mulți bani din buget

Dincolo de disputa politică privind taxele și măsurile de austeritate, datele Ministerului Finanțelor indică o problemă structurală: creșterea rapidă a costului datoriei publice.

În primele nouă luni din 2026, dobânzile de 50,63 miliarde de lei au reprezentat aproximativ 65% din deficitul bugetar înregistrat în aceeași perioadă.

Cu alte cuvinte, o parte majoră a dezechilibrului bugetar este acum asociată costurilor de finanțare a datoriei acumulate de stat.

Avertismentul lui Rareș Bogdan scoate în evidență una dintre cele mai mari vulnerabilități ale finanțelor publice: România este obligată să aloce anual zeci de miliarde de lei doar pentru plata dobânzilor, înainte de a putea folosi aceste resurse pentru alte priorități ale statului.