România în centrul unei analize Le Monde despre reacția Europei la operațiunile Rusiei. „Hibrid înseamnă că nu vom face nimic”

Incendiul de pe platforma industrială aflată lângă fabrica Carfil Brașov și arestarea celor care sunt suspecți de sabotaj după acest caz se află în centrul unei ample analize publicate de jurnaliștii francezi de la Le Monde. Aceștia acuză că termenul de „război hibrid”, folosit de europeni, a devenit o scuză pentru a evita răspunsurile clare împotriva Rusiei. Una dintre cele mai ferme critici vine de la ministrul de Externe al Lituaniei, Gabrielius Landsbergis, care susține că „Hibrid înseamnă că nu vom face nimic”.

Analiza semnată de Olivier Faye arată că, pe fondul înmulțirii operațiunilor atribuite Moscovei, tot mai multe voci europene contestă folosirea acestei sintagme. Critica lor vizează consecința politică:atacuri cu efecte concrete, precum distrugerea de infrastructură, riscă să fie tratate ca incidente ambigue, pentru care reacția defensivă poate fi amânată.

Cazul din România, punct de plecare pentru analiza europeană

Publicația franceză pornește de la anunțul Parchetului din München privind doi cetățeni belaruși aflați în arest preventiv în Germania, suspectați că pregăteau sabotaje împotriva unor infrastructuri critice din apropiere de Nürnberg.

Potrivit jurnaliștilor de la Le Monde, cei doi erau căutați și pentru presupusa implicare în incendiul produs în luna septembrie în apropierea unei fabrici de armament din România.

Pe plan intern, SRI a anunțat recent că a identificat o rețea de sabotaj coordonată din Federația Rusă, implicată în incendiul din 14 septembrie de pe platforma industrială din apropierea Carfil Brașov. În paralel, procurorii DIICOT investighează trei cetățeni străini, dintre care unul ucrainean, și au inițiat demersuri pentru extrădarea lor.

Cotidianul francez amintește, de asemenea, de episoadele dronelor rusești doborâte sau prăbușite pe teritoriul României, precum și de declarațiile publice ale oficialilor, inclusiv cele ale primarului general al Capitalei, Nicușor Dan, care a indicat Rusia drept responsabilă pentru aceste acțiuni de destabilizare.

Termenul hibrid, criticat dur. Atacurile rusești din alte țări se pot ascunde în spatele unui război hibrid

Una dintre criticile cele mai ferme citate în analiză îi aparține ministrului de Externe al Lituaniei,Gabrielius Landsbergis. Acesta consideră că ambiguitatea termenului poate deveni un refugiu politic periculos pentru liderii occidentali.

„Hibrid înseamnă că nu vom face nimic. Am construit acest termen din punct de vedere lingvistic,ceea ce ne-a permis să ne ascundem în spatele lui: «Este hibrid, nu e nimic». Dacă Rusia bombardează o centrală electrică lituaniană, un aeroport sau chiar o școală, mă tem că acest lucru va fi calificat drept «hibrid», pentru a evita discutarea unui răspuns serios”, a afirmat șeful diplomației de la Vilnius.

Termenul reunește mijloace extrem de variate: sabotaj, atacuri cibernetice, operațiuni informaționale,presiuni economice și acțiuni clandestine. Tocmai această întindere îl face vulnerabil la critici,conform jurnaliștilor francezi.

Jean-Baptiste Jeangène Vilmer, fostul director al Institutului de Cercetare Strategică al Școlii Militare din Franța, subliniază că expresiei i se reproșează adesea că este „prea vagă, prea largă”, devenind un „sac comod” în care pot fi introduse aproape toate formele de confruntare.

Sancțiunile europene, suficient de puternice?

Europa nu a rămas complet pasivă în fața acestor amenințări. Statele membre au recurs la expulzări de diplomați, sancțiuni economice, controale sporite asupra navelor din flota-fantomă rusă și măsuri de combatere a dezinformării. Problema centrală rămâne, însă, dacă aceste instrumente impun costuri suficient de mari pentru a descuraja regimul de la Moscova să repete atacurile.

Potrivit unui raport al Centrului European de Excelență pentru Contracararea Amenințărilor Hibride,Rusia urmărește „să satureze ecosistemul european de securitate”. Astfel, raportul cere o ripostă promptă, care să sancționeze dur adversarul.

Identificarea clară a responsabililor rămâne, totuși, principala barieră. Fără dovezi incontestabile,guvernelor europene le este greu să lege oficial un incident de autoritățile ruse și să justifice o ripostă directă.

„Rusia folosește tot mai multe mijloace letale în această confruntare. De aceea este important ca, de partea noastră, să identificăm și să indicăm cât mai des posibil responsabilii acestor acte, pentru a putea răspunde proporțional”, a concluzionat Teija Tiilikainen, directoarea centrului de excelență.

Cazul din România ilustrează perfect miza concretă a acestei dezbateri: stabilirea rapidă a autorilor,documentarea legăturilor dintre operațiunile desfășurate în mai multe state și asumarea unui răspuns european comun, capabil să neutralizeze rețelele de sabotaj.