Primele imagini cu Coiful de la Coțofenești după restaurare. Cum arată acum artefactul și când va putea fi văzut din nou de public

Autoritățile au prezentat luni noi imagini cu Coiful de la Coțofenești, recuperat în aprilie după furtul din Muzeul Drents din Assen, în 2025. Artefactul vechi de aproximativ 2.400 de ani se află în proces de restaurare, după ce a suferit deformări în timpul furtului.

Stadiul lucrărilor de restaurare a fost prezentat luni, 2 noiembrie, în cadrul unui eveniment organizat la Muzeul Național de Istorie a României (MNIR), la care au participat ministra Culturii, Ioana Ciocan, și vicepremierul Marian Neacșu. Coiful, vechi de aproximativ 2.400 de ani, a trecut printr-un proces amplu de expertizare și restaurare, după ce a suferit deformări în timpul furtului din Muzeul Drents.

FLASH NEWS AUR și SOS cer înființarea unei comisii parlamentare de anchetă privind migrația. Ce vor să verifice parlamentarii

15:56

AGRICULTURĂ Fermierii pensionari din România ar putea pierde subvențiile APIA din 2028. Decizia va aparține statului român

15:50

„Este important să recunoaștem oamenii din spate, oamenii care muncesc și fără de care acest domeniu extrem de fragil nu ar putea să supraviețuiască”, a declarat ministra Culturii, Ioana Ciocan.

Când va putea fi văzut din nou de public Coiful de la Coțofenești

Cu câteva zile înainte prezentării de luni, ministra Culturii anunțase că obiectivul autorităților este ca piesa să revină în circuitul expozițional de Ziua Culturii Naționale, pe 15 ianuarie 2027.

Ioana Ciocan a explicat că restaurarea este realizată de specialistul Alexandru Dozsa, din cadrul Muzeului Național de Istorie a României, care a participat inclusiv la primele examinări efectuate în Olanda după recuperarea artefactului. Potrivit ministrei, o echipă de aproximativ 10 specialiști români și olandezi a fost implicată în diferitele etape de evaluare și restaurare.

Ministrul Culturii, Ioana Ciocan participa la prezentarea in premiera a stadiului lucrarilor de restaurare a Coifului de la Cotofenesti, la sediul MNIR din Bucuresti, luni, 2 noiembrie 2026. ALEXANDRU DOBRE

„Cornel Ilie, directorul de la Muzeul Național de Istorie a României, m-a asigurat că de Ziua Culturii, pe 15 ianuarie, vom putea vedea cu toții coiful și sper să vedem și o coadă la el”, a mai spus Ioana Ciocan.

Restaurare cu instrumente de precizie, pentru a proteja aurul vechi de peste două milenii

Conform strategiei oficiale de restaurare, intervențiile au fost împărțite în trei etape principale. Prima etapă a presupus îndepărtarea controlată a unor materiale utilizate la restaurările anterioare, inclusiv reziduuri de rășină epoxidică.

Coiful geto-dac de la Cotofenesti este prezentat in premieră in timpul verificarilor privind stadiul lucrarilor de restaurare, la Muzeul National de Istorie a Romaniei (MNIR), in Bucuresti, luni, 2 noiembrie 2026. ALEXANDRU DOBRE

A doua etapă a vizat corectarea graduală a deformărilor suferite de coif. Pentru aceasta, specialiștii au prevăzut utilizarea unor suporturi personalizate și a unor dispozitive cu reglaj micrometric, astfel încât presiunea aplicată asupra metalului să poată fi controlată cu precizie. Ultima etapă urmărește consolidarea structurii, inclusiv a unor zone deteriorate din apropierea protecției pentru ceafă, a urechii stângi și reatașarea obrăzarului drept.

Marian Neacșu: „România nu renunță la ultima brățară dispărută”

În cadrul evenimentului, vicepremierul Marian Neacșu a vorbit despre eforturile autorităților române pentru recuperarea ultimei piese care lipsește din lotul furat în Olanda.

„Faptul că acum se află din nou aici, a meritat tot efortul. Nu vom precupeți niciun efort să recuperăm și ultima dintre brățări, care încă nu este în patrimoniul nostru. Sunt convins că, prin eforturile conjugate, prin acțiuni specifice, în foarte scurtă vreme vom preda românilor și ultima dintre cele patru brățări”, a declarat vicepremierul.

Viceprim-ministrul Marian Neacsu participa la prezentarea in premiera a stadiului lucrarilor de restaurare a Coifului de la Cotofenesti, la Muzeul National de Istorie a Romaniei (MNIR), in Bucuresti, luni, 2 noiembrie 2026. ALEXANDRU DOBRE

Reamintim că din lotul furat din Muzeul Drents făceau parte Coiful de la Coțofenești și trei brățări dacice de aur. Dintre acestea, coiful și două brățări au fost recuperate, iar a treia brățară rămâne dispărută. Cele două brățări recuperate au fost deja reintroduse în circuitul expozițional al Muzeului Național de Istorie a României.