Administratorul judiciar al STB, Remus Borza, propune majorarea tarifului biletului la 5 lei și invocă PIB-ul pe locuitor. Ce spune Ciprian Ciucu

Remus Borza, administratorul judiciar al Societății de Transport București (STB), propune majorarea tarifului unei călătorii de 90 de minute de la 3 la 5 lei. Acesta consideră că noul preț ar reflecta mai bine realitatea economică. Totodată, a invocat PIB-ul ridicat al Capitalei și prețurile din alte orașe. El a menționat inclusiv pensionarii cu venituri mari. De asemenea, Ciprian Ciucu a anunțat că va susține majorarea tarifului doar dacă STB începe o restructurare serioasă și prezintă un plan credibil de reorganizare.

„Unii pot băga mâna în buzunar să scoată 3-5 lei”, a spus Borza.

„Nu ne îmbogățim cu 3 lei și nu o să ne îmbogățim nici cu 5 lei”

Remus Borza justifică scumpirea biletului prin creșterea costurilor cu energia, combustibilul, inflația și salariile. El a comparat propunerea de 5 lei pentru 90 de minute cu tariful de 7 lei pentru 60 de minute din Cluj.

„N-am făcut niciun secret și am dat nu întâmplător exemplele. Mi se pare un 5 lei mai mult decât rezonabil și de bun-simț. La creșterile galopante pe zona de energie, pe zona de combustibil, pe inflație și pe salariu minim. Vă spuneam, dădeam exemplu Cluj, 7 lei, titlu de călătorie valabil 60 de minute. La noi ar fi 5 lei, valabil 90 de minute.

(…) Nu ne îmbogățim cu 3 lei și nu o să ne îmbogățim nici cu 5 lei. (…) Deci nu mai e sustenabil acest tarif de 3 lei. Trebuie să înțeleagă toată lumea”, a declarat Borza.

Borza a susținut că tariful biletului STB ar trebui majorat, invocând PIB-ul Capitalei de 61.000 de euro pe locuitor, de 3 ori peste media națională. El a afirmat că pensionarii cu venituri mari își pot permite să plătească transportul public.

„Suntem un oraș cu 61.000 pe capita, 61.000 de euro, de trei ori mai mare decât media la nivel național. Deci unii ar putea să bage mâna în buzunar, să scoată 3 sau 5 lei sau cât o hotărî Consiliul General. La fel și cu gratuitățile. Pensionari cu pensii în plată 10, 20, 30 de mii, că știți că avem pensii speciale și cu 50.000 de lei, cred că poate să scoată bănuțul, mai ales că suntem decenți cu prețurile”, a declarat Borza.

Ciprian Ciucu a declarat că va analiza propunerea privind gratuitățile pentru pensionari și a dat asigurări că orice modificare va ține cont de interesele acestora: „Vom evalua propunerea pe care o face, dar va fi o propunere corectă pentru pensionari”.

Comparație cu prețurile biletelor din alte orașe din România

Printre exemple se numără:

• Oradea – biletul de 60 de minute are prețul de 4 lei;
• Timișoara – biletul de 60 de minute are prețul de 5 lei;
• Brașov – biletul urban de 90 de minute costă 5 lei;
• Cluj-Napoca – biletul de 60 de minute are prețul de 7 lei; bilet de o singură călătorie de 3,5 lei.

Ce spune Ciprian Ciucu, primarul Capitalei

Ciprian Ciucu a amintit că majorarea tarifelor a fost solicitată anterior de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București–Ilfov (TPBI) și aprobată de Adunarea Generală a Acționarilor (AGA) STB. Primarul spune că analizează propunerea și va ține cont de studiul privind suportabilitatea prețurilor pentru călători.

„Voi fi de acord cu creșterea biletului doar în momentul în care o să văd că începe o restructurare semnificativă. Și dacă văd și voi fi convins prin planul pe care îl va depune că da, (…) STB-ul poate fi salvat, atunci la un moment dat ne vom gândi dacă vom crește tariful. Dar cât? Nu știu, să vedem. (…) Există un studiu de suportabilitate”, a declarat Ciucu.

Totodată, Ciucu a afirmat că un profit de 3% nu ar permite STB să-și achite datoriile. El a amintit că Primăria Capitalei finanțează investițiile în infrastructură și achiziția mijloacelor de transport. Decizia privind majorarea va fi luată după primirea documentelor oficiale.

„Insolvenţa STB va face istorie în sensul că va demonstra faptul că şi o companie de stat, care administrează un monopol, poate să genereze încredere, stabilitate şi profit”

Tot astăzi, Remus Borza a declarat că insolvența STB poate deveni un exemplu de reformare a unei companii de stat.

„Insolvenţa STB va face istorie în sensul că va demonstra faptul că şi o companie de stat, care administrează un monopol, poate să genereze încredere, stabilitate şi profit dacă este administrată corect şi de o manieră responsabilă. Lucrurile astea se vor întâmpla.

(…) Împreună vom fi martori ai acestei transformări, aş putea spune, radicale, a unei companii indiscutabil strategice pentru Bucureşti şi pentru bucureşteni şi o companie indiscutabil identitară. La momentul P0, 8 septembrie 2026, asta este poza”, a spus administratorul judiciar Remus Borza.

„STB este o societate de familie. Nu aș vrea să spun o societate a clanurilor, pentru că iar o să fiu interpretat”

Borza a spus că negocierile au fost purtate cu sindicatul care are peste 8.000 de membri. El a afirmat că STB are peste 10.000 de posturi și un fond lunar de salarii de 106 milioane de lei. Totodată, a susținut că aproape 4.900 de angajați sunt rude, inclusiv aproximativ 1.400 de soți și soții.

„Am văzut diverse luări de poziţie ale unor lideri de sindicat pe care o parte a presei le cultivă, doar atâta vreau să spun. Sigur, dreptul la opinie este unanim recunoscut şi garantat, doar că n-au nicio reprezentativitate acei lideri de sindicat, sigur, în spate au şi ei probabil 100-150 de salariaţi.

Noi toate negocierile şi pe contractul colectiv de muncă şi pe acel process (…) le-am purtat şi într-un acord, într-un consens cu sindicatul reprezentativ care are peste 8.000 de membri, din cei aproape 10.000 de salariaţi. Deci, la momentul negocierii cu sindicatul a contractului colectiv de muncă, cam asta era poza pe contractul colectiv de muncă, 106 milioane de lei pe lună fond de salarii, asta înseamnă peste 1.2 miliarde de lei fond de salarii, 10.137 de posture

STB este o societate de familie. Nu aș vrea să spun o societate a clanurilor, pentru că iar o să fiu interpretat. 4.876 sunt rude, dintre care vreo 1.400 soț și soție. Sunt peste 30 de familii, fiecare având peste 10 membri angajați ai STB. Avem un fruntaș la capitolul acesta, cu 20 de salariați”, a spus Borza.

Salariu mediu brut de 10.700 de lei și 36 de sporuri

Administratorul judiciar a precizat că salariul mediu brut la STB este de 10.700 de lei, iar compania avea 36 de sporuri. El a spus că reducerea salariilor compensatorii și a sporurilor a adus economii de 57 de milioane de lei.

„Pe vechiul contract colectiv de muncă aveam între 16 şi 20 de salarii compensatorii, le-am adus între 2 şi 4, în funcţie de vechime. Deci dacă am fi avut acum în vigoare contractul colectiv de muncă, ar fi trebuit să plătim undeva între 160.000 şi 200.000 de lei salarii compensatorii.

Ne trecea orice idee de a mai face restructurare de personal, pentru că evident nu făcea sens din punct de vedere financiar. De la 36 de sporuri, am ajuns la 32, aici este impactul, 25 de milioane de lei economie, la salariile compensatorii impactul în economie este de 32 de milioane de lei”, a mai afirmat acesta.

„Conducătorii auto au foarte multe sporuri”

Remus Borza a spus că STB a eliminat un spor acordat șoferilor pentru verificarea vehiculelor înainte de plecare, care costa 2 milioane de lei lunar. El susține că sporurile reprezentau peste 60% din veniturile unor șoferi, care ajungeau la salarii brute de 25.000-30.000 de lei.

Administratorul judiciar a criticat și numărul zilelor de concediu medical prevăzute în vechiul contract colectiv de muncă. Borza consideră că acest contract a contribuit la insolvența STB, fondul de salarii ajungând la 81% din venituri. Acesta susține că societatea poate funcționa cu mai puțini angajați.

„Conducătorii auto au foarte multe sporuri, aceste sporuri înseamnă peste 60% din total venit salarial, cu alte cuvinte salariul de încadrare reprezintă mai puţin de 40% şi toate aceste sporuri adunate fac că anumite luni, anumiţi şoferi să aibă salarii brute de peste 25, chiar 30 de mii de lei. Acesta este un spor artificial, ca multe alte sporuri, care constă în inspecţia fizică a vehiculului, dacă mai are roţi, dacă mai are oglinzi, dacă are cheia în contact. Uite cum dădeam 2 milioane de lei pe lună, pe nişte obligaţii, până la urmă, cât se poate de fireşti, şi noi când ieşim dimineaţa de acasă, ne uităm dacă mai avem cauciucuri, dacă mai avem ştergătoare, dacă mai avem oglinzi.

După cum vedeţi, între 25 şi 33 de zile de concediu medical pe vechiul contract colectiv de muncă, în condiţiile în care Codul Muncii prevede 20 de zile de concediu medical, sunt anumite categorii profesionale de la STB care mai primesc un bonus de 5-7 zile la cele 33 de zile, astfel încât ajungeam la 40 de zile de concediu de odihnă, zile lucrătoare care înseamnă peste 60 de zile calendaristice”, spune Borza.

El a afirmat că „contractul colectiv de muncă a fost identificat ca principală cauză a insolvenţei sau stării de incapacitate de plată pentru că are o pondere foarte mare fondul de salarii, în total venituri astfel că, la 10 luni, de exemplu, anul ăsta, ponderea este de 81% din total venituri”.

Borza a explicat că reducerea salariilor este dificilă, astfel că restructurarea vizează în principal personalul. STB a desființat 919 posturi vacante și a emis preavize pentru 796 de angajați.

„Suntem societatea care administrează cel mai mare parc de vehicule din București, dar noi nu avem autorizație RAR să reparăm motoare, cutii de viteze”

Borza a criticat activitatea uzinei URAC, care ar fi realizat doar 39% din producția planificată în 10 luni. El susține că angajații nu sunt suficient de eficienți, iar 70% dintre reparații sunt externalizate către firme private. Administratorul judiciar a mai reclamat că STB nu are autorizație RAR pentru repararea motoarelor și cutiilor de viteze.

„Am descins acum trei săptămâni, la ora 9:30, pentru că am zis să nu îi luăm pe nepusă masă. Din vreo 500 de mari meșteri de la URAC, nu era unul la bancul de lucru. (…) Pe 20 ianuarie, băieții de la Corpul de Control s-au dus la URAC. 68 de mușterii… muci. Vreo 30 au plecat când au văzut că vine potera, au fugit. Au sărit gardul… Au venit și a doua zi. Au mai prins 51 .

Adică suntem societatea care administrează cel mai mare parc de vehicule din București, dar noi nu avem autorizație RAR să reparăm motoare, cutii de viteze. Dar ce facem? Dăm cu vaselină, verificăm un contactor, mai strângem cu cheia o șaibă. Asta fac 1.500 de specialiști în reparații. Nu au obiectul muncii. De ce? Pentru că trebuie să trăiască și gura privaților. Este și motivul pentru care, în medie, avem trei-patru tamponări în fiecare zi, în incinta autobazelor, la manevră de plecare de pe loc sau parcare, ca să dăm de lucru și firmelor cu parbrize. La noi se sparg trei-patru parbrize în fiecare zi, ca să le ducem la privat, să schimbe parbrizele”, a susținut administratorul judiciar.

Sursă foto: Shutterstock (rol ilustrativ)