Rețeta parizerului de casă care a strâns peste 9 milioane de aprecieri pe Instagram

Când o rețetă de parizer de casă este mai apreciată de „internauți” decât o anchetă jurnalistică, atunci undeva, în societatea respectivă, este o problemă. Dar cum vorbim despre România, țară care a trecut prin lipsuri și foamete în anii ’80, nu ne mai surprinde prea tare această știre.

O româncă a ajuns vedetă în social media cu o rețetă-minune de parizer făcut în casă.

Internetul e la picioarele ei – aproape 15 milioane de vizualizări și peste 9 milioane de aprecieri pe Instagram.

Rețeta parizerului de casă

Emilia Micu este un cunoscut bloger culinar, iar rețeta ei de parizer de casă a stârnit curiozitatea tinerilor care n-au prins anii comunismului și azi nu au habar de acest aliment. „Dragii mei, dacă vă place cum arată acest parizer de pui pregătit acasă, staţi aproape să vedeţi cât de simplu se poate pregăti!”, i-a ademenit Emilia Micu pe urmăritorii ei din social media.

„Nu m-am aşteptat nicio secundă să aibă atât succes. Cei mai mult au fost încântaţi cei din afara ţării, unde nu pot să cumpere parizer. Şi mi-au scris mulţi, au fost entuziasmaţi” – Emilia Micu

Ștefan Popescu, expert culinar, explică de unde acest interes: „Are milioane şi milioane de vizualizări. Este ceva nou, diferit! Tinerii au auzit doar din familie, parizerul cunoscut de la bunici, părinţi… Cum era parizerul înainte, că avea sau nu avea carne, că avea tot felul de lucruri înăuntru”.

Rețeta este una moștenită din familie, povestește Emilia Micu: „Am folosit în această reţetă un pui de aproximativ un kilogram şi jumătate. După ce am tranşat puiul, am pus oala sub presiune, am adăugat doi morcovi şi două cepe. Am eliminat toate oasele”. Ulterior, legumele şi carnea se pun în blender, se condimentează, iar compoziţia se toarnă într-o sticlă de plastic, ca să capete clasica formă rotundă.

Parizerul vedetă pe Instagram se face în trei sferturi de oră, dar, pentru a putea fi consumat, trebuie să stea în frigider peste noapte.

Parizerul din comunism și mitul conținutului

Parizerul clasic, consumat pe vremea comunismului, era printre cele mai căutate alimente de români. Cum carnea era o raritate, cozile la Alimentara se formau, de cele mai multe ori, pentru acest parizer care ajunsese să fie nelipsit de pe masa familiei.

Una dintre legendele urbane care circulau atunci spunea că parizerul era făcut din oase, picioare de pui, resturi de carne şi câte și mai câte.

„Parizerul, bineînţeles, era o mâncare foarte căutată. Ne plăcea, nu ne plăcea, mâncam, pentru că era o sursă de proteină, nu se găsea carne peste tot. Dar nu însemnă că se găsea şi parizerul tot timpul. Nu ştiam ce era înauntru”, își amintește Ştefan Popescu, expert culinar.

Azi, mai bine de jumătate din parizerul comercializat conţine zgârciuri, cartilagii şi până la 19 aditivi, avertizează nutriţioniştii. Poate și ca o reminiscență a vieții din comunism, românii continuă să-l consume.

Anual, românii cheltuie peste 4 miliarde de lei pe mezeluri, iar parizerul este, în continuare, la mare căutare.