România, dependentă de importurile de energie. Pragul de 3.000 MW, depășit din nou

România a depășit din nou pragul de 3.000 MW de energie electrică importată. Joi dimineață, peste 40% din necesarul de energie electrică al țării era asigurat din importuri, în timp ce centrala nucleară de la Cernavodă funcționa cu un singur reactor, și acela la mai puțin de jumătate din capacitate.

Problemele de producție se reflectă și în prețurile energiei, România fiind a doua cea mai scumpă piață spot din Uniunea Europeană.

Miercuri, la ora 17:30, importurile instantanee ale României au sărit din nou de 3.000 MW, producția internă, de aproximativ 5000 MW nefiind suficientă pentru a acoperi consumul intern, care a urcat la circa 8.000 MW, de la 6.000 MW la prânz când prosumatorii își asigurau, măcar în parte, propriul autoconsum, notează Profit.ro.

În acel moment, consumul intern ajunsese la aproximativ 8.000 MW, în timp ce producția națională se situa în jurul valorii de 5.000 MW. Diferența a fost acoperită prin importuri, într-un moment în care producția de energie solară scăzuse odată cu lăsarea serii.

Și joi, în jurul orei 07:00, România importa aproape 2.800 MW de energie electrică, în condițiile unui consum național de aproximativ 6.700 MW. Producția internă era de numai 3.900 MW, ceea ce înseamnă că peste 40% din consum era acoperit din surse externe.

Producția de energie scade în intervalele fără soare

Una dintre explicațiile pentru creșterea necesarului de import este reducerea producției de energie solară în intervalele fără soare. La prânz, o parte dintre prosumatori își acoperă consumul propriu din panourile fotovoltaice. Seara și dimineața devreme, aceștia revin la alimentarea din rețea, ceea ce contribuie la creșterea cererii de energie.

Potrivit datelor prezentate de Profit.ro, joi dimineață funcționa doar unul dintre cele două reactoare ale centralei de la Cernavodă, iar producția nucleară era de aproximativ 280 MW, sub jumătate din capacitatea nominală a unei unități.

Reluarea producției la capacitate nominală a ambelor reactoare de la Cernavodă ar putea reduce necesarul de importuri, însă evoluția situației depinde și de consum, de condițiile meteorologice și de disponibilitatea celorlalte capacități de producție.