România, în picaj direct. Avem cea mai mare scădere în sectorul serviciilor la nivelul UE. Ce arată datele Eurostat

Ultimele date ale Eurostat relevă că România se află la coada clasamentului în privința cifrelor din sectorul serviciilor la nivelul Uniunii Europene. Avem cea mai mare scădere la acest capitol, în luna aprilie 2026, comparativ cu aceeași lună din anul anterior.

România a înregistrat cea mai mare scădere a activității din sectorul serviciilor din Uniunea Europeană în aprilie 2026, comparativ cu aceeași lună din 2025. În clasamentul declinului urmează Danemarca și Luxemburg. La polul opus, cele mai mari creșteri au fost raportate în Bulgaria, Estonia și Polonia, conform ultimelor date emise de Eurostat.

România se află pe pantă descendentă în sectorul serviciilor la nivelul UE

Potrivit Eurostat, Bulgaria, Estonia și Polonia au înregistrat cele mai mari creșteri anuale ale producției de servicii în aprilie 2026. La polul opus s-au aflat România, Danemarca și Luxemburg, cu cele mai accentuate scăderi. Per ansamblu, producția de servicii a avansat cu 1,8% atât în zona euro, cât și în Uniunea Europeană, comparativ cu aprilie 2025.

• Bulgaria: 9,3% (în rândul celor mai mari creșteri);
• Estonia: 6,4% (în rândul celor mai mari creșteri);
• Polonia: 6% (în rândul celor mai mari creșteri);
• România: -5,8% (cel mai mare declin);
• Danemarca: -5,3% (printre cele mai mari scăderi);
• Luxemburg: -2,9% (printre cele mai mari scăderi).

În zona euro, transportul și depozitarea au înregistrat cea mai mare creștere a producției de servicii. Sectorul informațiilor și comunicațiilor a avansat puternic. În schimb, activitățile de cazare și alimentație publică au scăzut. Tranzacțiile imobiliare au înregistrat un recul ușor (de 0,5%). Serviciile profesionale au crescut modest, iar sectorul administrativ a rămas la același nivel.

Alte date emise de Eurostat – raportat la nivelul UE

• Activitatea de servicii a crescut cu 3% în sectorul de transport și depozitare;
• Creștere cu 5,6% în sectorul de informații și comunicații;
• Creștere cu 1,5% în sectorul activităților profesionale, științifice și tehnice;
• Creștere cu 0,2% în sectorul serviciilor administrative și suport;
• Scădere cu 1,9% în sectorul de cazare și alimentație publică;
• Scădere cu 0,4% în sectorul tranzacțiilor imobiliare.

În aprilie, comparativ cu luna precedentă, producția de servicii a crescut cu 0,7% în zona euro și cu 0,3% în Uniunea Europeană. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în Belgia, Grecia și Bulgaria. La polul opus s-au aflat Ungaria, Danemarca și Țările de Jos. România a raportat o scădere de 1,4%, potrivit Eurostat.

Ce se întâmplă în România la nivel economic?

Anul 2025 a adus dificultăți economice pentru mulți români, pe fondul presiunilor asupra bugetului de stat. În același timp, Guvernul lui Ilie Bolojan a promis măsuri pentru redresarea economiei și a aplicat politici de austeritate pentru reducerea deficitului bugetar. El declarase recent că, în primele 5 luni din 2026, deficitul bugetar al țării „a scăzut cu peste 40%”.

Măsurile de austeritate au avut efecte directe asupra bugetelor populației. Inflația ridicată și scăderea puterii de cumpărare i-au determinat pe români să fie mai prudenți cu cheltuielile, în timp ce majorarea unor taxe a accentuat presiunea financiară. Cele mai afectate au fost gospodăriile cu venituri reduse, pentru care acoperirea cheltuielilor de zi cu zi a devenit tot mai dificilă. În acest caz, totul a devenit o luptă pentru supraviețuire. Materialul GÂNDUL v-a expus AICI ce a însemnat un an de guvernare sub spectrul austerității în era Bolojan.

Sursă foto: Eurostat, Shutterstock (rol ilustrativ)