Românii joacă la păcănele și pariuri peste 5% din PIB-ul României: 100 de miliarde de lei, într-un singur an. Peste 90 de localități au declarat război cazinourilor

Deşi sunt interzise în mai multe oraşe din ţară şi există cerere de la alte 90 de UAT-uri pentru eliminarea acestora din rândul comunităţilor, sălile de jocuri continuă să facă profituri imense. Dar nu mesele de poker și nici ruleta nu îi atrag pe români precum păcănelele.

Ultimul raport al Curţii de Conturi a României, întocmit în urma controlului Direcției Generale de Autorizare Jocuri de Noroc, arată că în perioada 2022-2024, românii continuă să bage tot mai mulţi bani la păcănele.

„Pe baza informațiilor depuse de organizatorii de jocuri de noroc prin declarațiile lunare, sumele jucate (mizate) de rezidenții din România în anul 2024 se ridică la un total de peste 96,1 miliarde lei, din care cele mai mari valori se înregistrează în cazul jocurilor de noroc slot-machine (60,1 miliarde lei) și în cazul jocurilor de noroc la distanță online (28,7 miliarde lei). Venitul total (GGR) declarat de organizatorii de jocuri de noroc însumează 19,1 miliarde lei, din care cele mai mari valori se înregistrează în cazul organizatorilor de jocuri de noroc la distanță (9,8 miliarde lei) și organizatorilor de jocuri tip slot-machine (7,8 miliarde lei)”, se arată în ultimul raport al Curţii de Conturi. 

Ce jaloane nu au fost îndeplinite de ONJN

Potrivit rezultatelor activității Direcției Generale de Autorizare Jocuri de Noroc raportate pentru perioada 2022-2024, se remarcă o creștere de la an la an a volumului total al taxelor de licență și a celor de autorizare încasate în perioada 2022-2024.

În anul 2023 totalul veniturilor a crescut cu 750.660.676 lei față de 2022, la nivelul de 4.113.823.404 lei față de 3.363.162.728 lei, o creștere de 22,32%.

În anul 2024 s-a înregistrat o creștere de 188.442.077 lei a acestor venituri, la 4.302.265.481 lei, o creștere de 4,58%, în condițiile în care începând cu data de 06.10.2023, taxele în domeniul jocurilor de noroc au fost majorate prin modificări ale legislației aferente.

Raportul mai consemnează şi o serie de îndatoriri pe care ONJN nu le-a dus la îndeplinire printre care şi:

• Structurile ONJN nu au asigurat o minimă verificare/analiză a declarațiilor lunare de depuse de operatorii de jocuri de noroc tradiționale și la distanță în vederea luării măsurilor care se impuneau în situațiile în care se înregistrau diferențe semnificative a sumelor declarate.
• Nesolicitarea efectuării unor acțiuni de control la operatorii de jocuri de noroc cu risc, care se impuneau în procesul de valorificare a rezultatelor analizei declarațiilor lunare.
• Neasigurarea analizei minime a declarațiilor lunare de depuse de operatorii de jocuri de noroc tradiționale și la distanță, urmată de acțiunile de control care se impuneau pot conduce la neîncasarea taxelor de autorizare în cuantumul datorat conform prevederilor legale.

Peste 90 de localităţi din ţară cer interzicerea acestora. 7 dintre ele au şi reuşit

Mai multe localități din România au interzis sau au votat pentru eliminarea sălilor de jocuri de noroc și a aparatelor de tip păcănele pe teritoriul lor, printre care se numără Moreni-Dâmboviţa, Sebeş-Alba, Slatina, Sibiu, Iași, Brăila.

Măsurile se aplică prin neprelungirea sau neacordarea avizelor de funcționare și a autorizațiilor locale.

Ploieşti este cel mai nou oraş care a interzis aceste jocuri de noroc, în urma unei consultări publice.

Raportul urmează să fie prezentat în Biroul Permanent al Senatului într-una dintre şedinţele viitoare.