Sâmbăta Colivelor 2026: semnificația primei pomeniri a morților din Postul Paștelui. Ce să împarți de pomană
Sâmbăta Colivelor din 2026 marchează începutul seriei de pomeniri dedicate celor adormiți în perioada Postului Paștelui. Ziua mai este cunoscută în tradiția ortodoxă și ca Sâmbăta Sfântului Teodor Tiron și are o puternică încărcătură spirituală.
Credincioșii se adună la slujbe de parastas și fac acte de milostenie.
Tradiții și rânduieli respectate de credincioși
Pentru credincioșii ortodocși, aceasta este prima dintre cele șase sâmbete ale morților din Postul Paștelui. În aceste zile, rugăciunile pentru sufletele celor plecați se împletesc cu gestul simbolic al împărțirii de alimente de post.
În biserici se oficiază slujbe speciale, iar credincioșii aduc colivă și alte daruri care sunt sfințite și apoi împărțite de pomană. Fiind perioadă de post, toate alimentele trebuie să respecte rânduiala – fără carne, ouă, lapte sau alte derivate de origine animală. Printre cele mai frecvente alimente se numără coliva din grâu fiert îndulcit, colacii de post, vinul pentru parastas, dar și fructe, nuci, covrigi sau preparate precum sarmale de post, pilaf ori fasole.
Gestul are rolul de a păstra vie memoria celor trecuți la cele veșnice și de a sublinia legătura dintre rugăciune și milostenie. De asemenea, familiile care au parastase în această perioadă pregătesc mesele de pomenire exclusiv cu mâncare de post.
Originea sărbătorii de Sâmbeta Colivelor este legată de o întâmplare din vremea Împăratului Iulian Apostatul. Potrivit tradiției, el ar fi încercat să îi împiedice pe creștini să țină postul, poruncind ca alimentele din piețe să fie întinate. Legenda spune că Sfântul Teodor i s-a arătat în vis arhiepiscopului Eudoxie și l-a îndemnat să le spună credincioșilor să fiarbă grâu și să îl împartă, pentru a evita alimentele considerate necurate.
Din acest episod ar fi luat naștere obiceiul colivei și pomenirea din prima sâmbătă a postului.
Pomenirile din Postul Mare
În trecut, întreaga perioadă a postului era numită „Păresimi”, termen care desemna întreaga perioadă a Postului Paștelui, care durează peste 40 de zile. Deoarece în fiecare sâmbătă din acest post se fac pomeniri pentru cei adormiți, Păresimile au ajuns să însemne tocmai aceste slujbe de pomenire.
Ultima pomenire are loc în Sâmbăta lui Lazăr, când se încheie ciclul dedicat morților și începe pregătirea directă pentru sărbătoarea Învierii Mântuitorului Iisus Hristos.
Pentru credincioșii ortodocși, Sâmbăta Colivelor marchează un moment de profundă încărcătură spirituală. Rugăciunea, pomenirea și gestul de a dărui se regăsesc într-o tradiție veche, care transformă această zi într-un gest de respect și iubire față de cei trecuți la cele veșnice.
Ce nu este indicat să faci de Sâmbătă Morților
De Sâmbăta Morților, oamenii se împacă între ei, cer iertare celor pe care i-au supărat și trebuie să fie evitate certurile. Nu se dă cu mătura și nu se spală rufe, pentru a nu deranja sufletele răposaților, căci așa poți ridica praful în ochii răposaților.
- Se împart daruri și hrană săracilor și celor nevoiași și se aprind lumânări la morminte, cel puțin două, pentru a încălzi sufletele celor trecuți în veșnicie;
- E indicat să fim îmbrăcați curat, iar femeile să aibă ceva pe cap;
- În fiecare pachet trebuie adăugat și câte un colac, un prosop și lumânările;
- Se spune că de Sâmbăta Morților nu trebuie să se circule noaptea, căci sufletele celor decedați colindă neîncetat;
- Cel mai periculos este să mergi în noaptea din ajun şi de Moși, când sufletele se întorc la morminte şi așteaptă să meargă la cer;
- Nu e bine să arunci gunoiul (ca să nu ajungă în mâncarea morților);
- Nu este bine să mergi la fântână și nici să treci printr-o răscruce de drumuri izolată. Se spune că pe acolo trec duhuri necurate și trebuie să te ferești de ele.
RECOMANDAREA AUTORULUI: