VIDEO | Securitatea alimentară mondială, în pericol după invadarea Ucrainei (DOCUMENTAR)

Ucraina este unul dintre ei mai mari producători de grâu şi de porumb şi este primul exportator din lume de ulei de floarea-soarelui, însă sectorul său agricol a fost puternic lovit de invazia armatei Moscovei. La rândul său, Federația Rusă ca de altfel și Ucraina sunt printre cei mai importanți producători și exportatori de produse agricole din întreaga lume.

În 2021, Rusia a fost cel mai mare exportator mondial de îngrășăminte azotate și al doilea cel mai mare furnizor de îngrășăminte, atât potasice, cât și cu fosfor, potrivit Organizației ONU pentru Alimentație și Agricultură.

Comerțul dintre Rusia și restul lumii nu s-a oprit, dar a fost grav perturbat după invadarea Ucrainei. Rusia, care deține aproximativ 14% din exporturile globale de îngrășăminte, a suspendat temporar vânzările pe piețele externe și se așteaptă ca măsura să aibă un puternic efect de influență pe piețele alimentare globale.

Ucraina este pe locul şapte în lume la producţia de grâu şi pe locul şase la producţia de porumb. Are o suprafaţă de teren agricol de 42 de milioane de hectare, de patru ori mai mare decât a României, şi cultivă anual circa 32 de milioane, faţă de puţin peste 5 milioane de hectare, suprafaţa cultivată cu cereale de România.

Comparativ cu România, care are puţin peste 2 milioane de hectare cultivate cu grâu, Ucraina are o suprafaţă de circa 7 milioane de hectare cultivate cu grâu şi o producţie anuală de 25-30 de milioane de tone, faţă de 10-11 milioane de tone în România, arată datele departamentului de agricultură al Statelor Unite ale Americii.

În ceea ce priveşte porumbul, Ucraina are o suprafaţă cultivată de circa 5-5,5 milioane de hectare, iar România de aproximativ 2,5 milioane de hectare şi realizează o producţie de 30-35 de milioane de tone, faţă de 15-18 milioane de tone, cât face România.

În aceste momente, țara noastră are o șansă pentru a-și crește relevanța agricolă regională și europeană, pentru a valorifica cererea UE de proteină vegetală și animală și pentru a elimina balanța economică negativă față de Ucraina.

Uniunea Europeană a demarat un proces de modernizare a tuturor sectoarelor pentru ca acestea să devină mai „verzi”, inclusiv a celui agricol, care este responsabil pentru aproximativ 10% din emisiile de gaze cu efect de seră ale blocului comunitar.

Executivul de la Bruxelles se gândea la o serie de obiective, precum reducerea la jumătate a utilizării de pesticide până în 2030. Însă, războiul din Ucraina ar putea amâna planurile europene care vizează agricultura durabilă. Astfel, politicile ambițioase de mediu și agricultură ale UE, cunoscute sub numele generice de GreenDeal și Farm to Fork, sunt puse între paranteze și amânate pentru a permite statelor membre să gestioneze crizele din agricultură și energie, fără a mai aduce costuri suplimentare.

Ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu, a declarat că a cerut Comisiei Europene să reconsidere ideea ca 4% din suprafaţa agricolă a unui stat-membru să rămână necultivată. Și asta pentru că, spune el, CARTON „să laşi 4% din suprafaţa agricolă a unei ţări cum este România, cu 9,4 milioane de hectare de teren arabil, ar însemna aproape 300.000 de hectare necultivate. Nu cred că îşi permite nimeni la nivel european, la nivel global, să lase o astfel de suprafaţă neproductivă, mai ales a unei ţări cum este România, cu un sol atât de fertil”.

La Bruxelles, însă, teama este maximă. Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, trage un semnal de alarmă și susține că „războiul dus de Rusia amenință securitatea alimentară în toată lumea“.