Șefa demisă a Autorității pentru persoanele cu dizabilități îl acuză pe Pîslaru de răzbunare după intervenția DIICOT la azilele din Bihor: Dacă îl anunțam, comiteam o infracțiune

Alexandra Zară, președinta demisă a Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD), a acuzat că a fost revocată din funcţie pentru că nu l-a informat pe ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, cu privire la acţiunea DIICOT din Bihor.

Pîslaru a anunțat deja miercuri  numirea Anei Rădulescu în funcția de președinte al Autorității la doar câteva ore după ce a demis-o din funcție pe Alexandra Zară și a cerut sancționarea conducerii unor instituții din județul Bihor.

Pîslaru i-a reproșat șefei ANPDPD că nu a fost anunțat despre descinderea DIICOT

În acest context, Alexandra Zară a declarat că a discutat cu ministrul care a invocat, ca motiv al demiterii, faptul că nu a fost informat cu privire la acțiunea DIICOT. Ea a explicat că  anchetatorii i-au cerut să păstreze confidențialitatea și că a-l anunța pe ministru însemnă că ar fi comis o infracţiune.

„În drum spre Caraş-Severin am primit telefonul ministrului Pîslaru, care m-a anunţat că în cursul zilei de astăzi îmi va revoca mandatul cu publicare în Monitorul Oficial, ceea ce la acest moment s-a şi întâmplat (…) M-am întrebat care a fost motivul revocării mandatului meu. Dumnealui mi-a răspuns: motivul este lipsa informării înainte a dumnealui cu privire la acţiunea din 30 iunie. Repet, m-a informat că motivul invocat este faptul că nu l-am anunţat înainte ca acţiunea DIICOT să se desfăşoare”, a declarat, miercuri, Alexandra Zară.

„Dacă aș fi divulgat aș fi comis o infracțiune”

Aceasta precizează că a avut o discuţie cu ministrul interimar pe această temă chiar după ce s-a finalizat procesul de relocare a celor 409 persoane găsite în azilele ilegale din Bihor.

„Înţeleg că s-a simţit într-o postură inconfortabilă în momentul în care a aflat în dimineaţa acţiunii, însă i-am spus şi dumnealui că este vorba despre solicitarea DICOT Structura Centrală şi IGPR, Direcţia de Investigaţii Criminale, care mi-a fost adresată în calitate de reprezentant al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi, în virtutea faptului că organele de urmărire penală au identificat persoane cu dizabilităţi la faţa locului, şi mi-a fost învederată expres obligaţia de a păstra confidenţialitatea cu privire la informaţiile care mi-au fost aduse la cunoştinţă”, a mai declarat fostul preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi.

Ministrul demis Dragoș Pîslaru a demis-o miercuri pe Alexandra Zară. Totodată, i-a cerut lui Mircea Mălan, președintele Consiliului Județean Bihor, să dispună măsuri de sancționare a directorului Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Bihor.

„Am solicitat directorului general al Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială să dispună măsuri de sancționare a conducerii AJPIS Bihor”, a transmis Dragoș Pîslaru.

Dragoș Pîslaru s-a plâns la DIICOT, dar procurorii l-au trimis la plimbare

De altfel, Dragoș Pîslaru a trimis miercuri o adresă oficială către DIICOT prin care cere socoteală procurorilor pentru că a fost ocolit la percheziții în cazul azilelor groazei din Bihor. Pîslaru s-a arătat deranjat de faptul că subordonații săi au ajutat la evacuarea bătrânilor fără acordul lui și a solicitat acces la actele din dosarul penal. Procurorii însă i-au respins toate cererile, i-au transmis ministrului că nu are nicio calitate în anchetă și l-au avertizat cu Codul Penal dacă publică documente secrete.

DIICOT a trimis un răspuns prin care a explicat că investigația este strict secretă și că Ministerul Muncii nu are dreptul legal să controleze anchetele procurorilor sau să ceară acte din dosar.

„Procedura din cursul urmăririi penale este nepublică, astfel că actele și informațiile din dosarul penal pot fi comunicate numai în condițiile și către persoanele expres prevăzute de lege (…). În consecință, instituția dumneavoastră neavând nicio calitate procesuală în cauză nu poate formula o cerere de acces la actele dosarului, aceasta reprezentând o ingerință gravă și nepermisă în activitatea de urmărire penală.”