Stațiunea cu cel mai curat AER din România. ”Perla Apusenilor”, un adevărat colț de rai

Publicat: 13 08. 2023, 10:39
Actualizat: 13 08. 2023, 10:47

La poalele Masivului Codru Mona, la o oră și jumătate de mers de Arad există un loc unde vei găsi cel mai pur aer din România. Stațiunea Moneasa, supranumită ”Perla Apusenilor”, căci despre acesta este vorba, păstrează doar concentrația de ozon din urmă cu un secol, nu și strălucirea de când era locul de vacanță preferat al elitelor. Acest din urmă lucru, totuși, este pe cale să se schimbe.

Moneasa, numită și „Perla Apusenilor”, se află la o altitudine de aproape 300 de metri, la poalele Munților Codru-Moma. Stațiunea este cunoscută încă din secolul al XVI-lea, fiind apreciată mai ales pentru izvoarele ei mezotermale. Titlul de „stațiune balneară” i-a fost conferit de Ministerul de Interne Imperial din Viena, în anul 1886.

Fiind mereu un loc căutat de turiști, mii de persoane venind încă aici pentru tratament și relaxare, „Perla Apusenilor” urmează să își recapete strălucirea de altă dată cu ajutorul investițiilor de stat și private.

Consiliul Județean Arad, prin Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Arad, face eforturi de a o promova – pentru că Moneasa merită să redevină loc favorit de vacanță a românilor. „Unul dintre cele mai importante motive pentru depopularea stațiunii a fost considerat, de Primăria din Moneasa, accesul îngreunat de la Arad, pe un drum județean care necesita reparații. Consiliul Județean Arad a accesat însă fonduri europene și a modernizat tot drumul, nu pe o rută, ci chiar pe două, înspre stațiune. Arad-Horia-Șiria-Pâncota și, de aici mai departe, fie spre Ineu, fie spre Buteni, drumul județean este, astăzi, într-o stare foarte bună, ca în palmă, s-ar zice”, a declarat Iustin Cionca, președintele Consiliului Județean Arad, citat de adevărul.ro.

Cel mai pur aer din România se află în Moneasa

Dacă este un lucru care nu s-a schimbat în ultima sută de ani aici, acesta este calitatea aerului. Concentrația de ozon este cea mai mare din România, ceea ce explică faptul că elitele preferau vilele de la Moneasa celor din celebra stațiune cehă  Karlovy Vary. 

Turiștii se pot bucura de plimbări lungi și de liniștea pe care rar o mai găsești într-o stațiune, chiar dacă unii dintre ei simt lipsa unor activități care să le ocupe timpul. Chiar dacă în stațiunea Moneasa pare că nu ai prea multe lucruri de făcut, sunt o mulțime de atracții turistice, dacă alegi să îți petreci vacanța în zonă.

Ce poți vizita dacă alegi Moneasa ca destinație de vacanță

Ruinele cetății Dezna, Via Ferrata, lacul termal cu nuferi, Grota Ursului sunt doar câteva dintre atracțiile zonei. Îți spunem imediat câte ceva despre fiecare.

Ruinele cetăţii Dezna

Se află în comuna Dezna – situată pe dealul Osoiu, aflat pe malul drept al râului Moneasa, la extremitatea de Nord Est a localităţii și se poate ajunge pe jos.

 

Dominând regiunea şi drumul de acces spre „inima” Munţilor Codru-Moma, cetatea ridicată în centrul unui cnezat românesc, datează din secolul al XIII-lea. Importanţa cea mai mare a avut-o în perioada sec. XVI-XVII, prin 1552 făcând parte din sistemul de apărare a vestului Transilvaniei, mai ales după căderea Ineului în mâna turcilor la 1566. Din aceste considerente se trece la amplificarea cu noi întăriri, printre care şi bastionul din partea de Nord-Est, când cetatea primeşte oarecum amprenta arhitecturii Renaşterii cu elemente similare cetăţii Şoimoş. Probabil tot atunci s-au adăugat în unele sectoare mai vulnerabile noi rânduri de ziduri paralele, din piatră de stâncă, completate apoi cu piatră de râu şi cărămidă cu mortar foarte rezistent, folosindu-se varul de Agris.

În 1574 cetatea a fost pierdută şi apoi recucerită de ardeleni în 1596. Între 1599 şi 1601 cetatea Deznei se găseşte în posesia lui Gaspar Kornis, aliat al lui Mihai Viteazul, care a uşurat trecerea domnitorului prin această zonă în drum spre Praga.

Până în prezent s-au păstrat trei ziduri mai importante din sectorul bastionului principal de odinioară. La fel se disting urmele celorlaltor ziduri, conturul curţii interioare şi fragmente din şanturile cetăţii.

Via Ferrata de la Cetatea Dezna

Via Ferrata („Drumul de Fier”) este un traseu montan echipat cu cabluri, scări, poduri, trepte și scoabe metalice. Acest tip de trasee permit turiștilor mai puțin experimentați în alpinism să parcurgă trasee expuse, pereți verticali și să ajungă în siguranță pe vârfuri.

Parcurgerea unui traseu de Via Ferrata este o activitate distractiva, cu un grad redus de periculozitate, iar echipamentul caracteristic asigură parcurgerea acestor trasee în condiții de siguranță.

Via Ferrata – Cetate Dezna

Grad dificultate: B (ușor). Gradele de dificultate sunt notate de la A (foarte usor) la E (extrem).

Lungime traseu: 600m / diferență de altitudine 120m.
Durată parcurgere: 1h urcare / 1h 30min total. Retragere pe traseul turistic Dezna – Cetatea Dezna (marcaj bandă galbenă sau triunghi roșu).

Lacul termal cu nuferi

Localnicii spun că nimeni nu poate trece prin staţiune fără să viziteze şi lacul cu nuferi termali, care se află în Valea Văilor. Lângă lac se află prima vilă construită în staţiune, în 1891, denumită ”Nufărul”. Construcţia i-a aparţinut contelui Friedrich von Wenckheim.

Parcul de aventură din Moneasa

Parcul se află în zona lacului cu nuferi şi constă în două tiroliene de 70-75 de metri fiecare, în afară de care mai sunt două trasee: un traseu pentru copii, de 60 de metri, cu două tiroliene mici, cu căţărări, cu traversări peste vale, şi un traseu pentru adulţi, pentru cei mai curajoşi, mai aventurieri – un traseu care trece chiar prin pădure. De fapt, totul e în pădure sau la marginea pădurii, pe marginea lacului, pe marginea văii din zona Vilei 1. De obicei, sunt trei oameni instruiţi acolo care se ocupă de cei care folosesc parcul de aventură. Există 16 echipamente, din care 10 pentru copii şi 6 pentru adulţi.

Grota Ursului

Peştera de la Băi (Grota Ursului) este localizată la cca. 500m de centrul Staţiunii Moneasa, în capătul din amonte al Pârâului Băilor la o altitudine de 320m. Drenând apa care se pierde în ponoarele din zona platoului carstic Izoi și Brătcoaia (Dosul Varului, Izoi şi Săcărişte), peștera, localizată în amonte de izvoarele termale din Moneasa, este izvorul Pârâului Băilor. Peștera are două intrări, una naturală inaccesibilă pentru turiști și una artificială (tunel de acces în peșteră).

Punctul de belvedere din Moneasa

 

Spre punctul de belvedere din Moneasa se poate ajunge urmând traseul turistic Moneasa – ruinele cuptorului de topit fier – cariera de marmură roșie (marcaj punct roșu) sau din drumul de acces spre carieră. Din drum, până la punctul de belvedere, se ajunge urmând o potecă de aproximativ 200m (marcaj cercuri duble de culoare albă și roșie).

Ruinele cuptorului de topit fier din Moneasa

Acest cuptor este un important vestigiu al intensei activități de prelucrare a fierului care se practica în sectorul Sebiş-Moneasa, în secolele XVIII-XIX.

Obiectivul turistic este înalt de circa 10 m şi construit din piatră de granit cu căptuşeală de cărămidă în interior. Azi încă se mai văd orificiile pentru alimentarea focului şi scurgerea fontei, respectiv cele pentru răcire. Apa necesară era furnizată de părâul din apropiere. Muncitorii aduceau minereul și cărbunele, îl topeau, după care separau fierul, care apoi era pus în lingouri și vândut.

Cariera de marmură din Moneasa

Cariera de marmură a fost fondată în 1887. Aici lucrau 40-50 de persoane. Piatra a fost folosită în principal la construcția municipiului Arad, dar și în bazinele exterioare ale complexului de băi. Cariera de marmură a funcționat în secolul XX, iar marmura roșie și neagră produsă aici a fost folosită în multe construcții.

Cariera spectaculoasă în aer liber este situată la nord de stațiune, la trei sferturi de oră de mers pe jos. Marmura neagră a fost exploatată din straturile inferioare și marmura roșie din straturile superioare.

Foto: Centrul de Informare și Promovare Turistică al Județului Arad/Facebook

CITEȘTE ȘI: EXCLUSIV | Militarii români se vor recupera la Băile Herculane, într-una din cele mai frumoase clădiri din stațiune

Care este povestea „Lacului fără fund” de la Târgu Ocna. Se spune că aici în anii ’70 s-ar fi desfășurat un experiment secret