Artiștii răspund acuzațiilor PSD în scandalul statuii „Domnul Goe” din Ploiești. Cum explică alegerea culorilor folosite

Artiștii care au recondiționat și pictat multicolor statuia personajului Domnul Goe din Gara din Sud din Ploiești au reacționat după ce PSD Ploiești a acuzat că simbolul național a fost pângărit de „propaganda curcubeului”. Aceștia explică faptul că lucrarea aparţine proiectului ARTOWN Now, este o reinterpretare contemporană a personajului lui Caragiale şi nu a reprezentat niciodată imaginea copilului îmbrăcat în marinar.

„Regretăm că un gest artistic ajunge descris drept «mutilare» sau «pângărire» şi că discuţia s-a mutat de la lucrare către un conflict care nu are legătură cu intenţiile anualei de artă urbană. Credem că oraşul are nevoie de discuţii serioase despre educaţie vizuală, cultură şi accesul oamenilor la artă”, au transmis artiştii implicaţi în proiect.

Artiștii amintesc că sculptura nu este un monument istoric. Potrivit acestora, sculptura a fost creată în 2023 de Ciprian Tauciuc și Laura Șoneriu și a fost gândită ca o reinterpretare contemporană a personajului lui Caragiale.

Reprezentanții proiectului ARTOWN Now subliniază că în această versiune, Domnul Goe nu a purtat niciodată costum de marinar ci a fost îmbrăcat cu haine reinterpretate, avea o pernuță pe cap și brațele așezate astfel încât să formeze o inimă.

„Statuia a fost concepută ca un jurnal deschis al orașului”

De asemenea, reprezentanții proiectului subliniază că intervenția cromatică din 2026 nu acoperă o formă „originală”. Ei spun că sculptura este concepută ca un jurnal deschis al orașului, repictat anual de un alt artist.

„Statuia a fost concepută ca un jurnal deschis al oraşului, un reper care nu-şi schimbă forma, ci în fiecare ediţie un alt artist o reinterpretează în propriul limbaj vizual. Sculptura «Domnul Goe» aparţine Artown NOW şi este găzduită de Gara de Sud, pe peronul staţiei, ca instalaţie de artă cu caracter permanent. (…)

Artown NOW creează landmark-uri urbane, iar transformarea acestei sculpturi într-un punct de referinţă al oraşului este chiar sensul acestei munci”, explică reprezentanţii proiectului artistic.

Reprezentanții proiectului resping ideea „mutilare”

Artista Corina Monea-Ocu, cea care a pictat statuia în 2026, explică că alegerea culorilor nu are legătură cu simboluri politice ci cu interesul ei pentru spectrul cromatic. Artista spune că a folosit întregul gradient pentru a aduce energie și dinamims sculpturii, așa cum a mai făcut și în lucrările anterioare.

„Am vrut să folosesc întregul spectru cromatic şi să construiesc o tranziţie între nuanţe, un gradient care să aducă energie, ritm şi dinamism lucrării. Este un limbaj pe care îl folosesc frecvent în practica mea artistică şi îmi place felul în care o imagine se poate transforma atunci când nu este limitată la o singură familie de culori.

Curcubeul este, înainte de toate, un fenomen natural şi unul dintre cele mai recognoscibile motive vizuale pe care le avem”, a transmis Corina Monea.

Primarul din Ploiești a invocat semnificația religioasă a curcubeului

Inclusiv primarul Ploieștiului, Mihai Polițeanu, a invocat o altă semnificație a curcubeului. Acesta a transmis că statuia „Domnul Goe” nu aparține Primăriei și nu se află pe domeniul public al orașului, ci pe terenul CFR, fiind realizată și întreținută din fonduri private.

El a precizat că statuia este pictată în șapte culori, precum curcubeul, în timp ce steagul LGBT are șase culori, și a susținut că intervenția artistică nu are legătură cu comunitatea LGBT. Potrivit primarului, conceptul face trimitere la „Orașul lui Moș Ploaie” și la curcubeul care apare după ploaie.

PSD a acuzat că „un simbol național a fost pângărit de culorile curcubeului”

Reprezentanții PSD Ploiești au criticat dur vopsirea statuii „Domnul Goe” de la Gara de Sud în culorile curcubeului. Aceștia au spus că intervenția reprezintă o „mutilare ideologică” a statuii și o ofensă la adresa simbolurilor culturale și naționale.

De asemenea, PSD Ploiești a afirmat că folosirea culorilor asociate mișcării LGBT pe statuie nu poate fi justificată drept „artă urbană” și acuză promovarea unei „agende woke” pe care o consideră străină de istoria, credința și valorile comunității locale.